Documentul conține o evaluare în privința oportunității Finlandei de a adera la Alianța Nord-Atlantică, NATO, cu examinarea efectelor unei astfel de decizii.
Potrivit acestei analize, "pragul de utilizare a forței militare în regiunea Mării Baltice ar urma să crească" (adică opțiunea militară ar fi mai dificilă, n.r.), sporind stabilitatea regiunii pe termen lung, în cazul în care Finlanda și Suedia devin membri cu drepturi depline NATO.
Calitatea de membru implică aderarea la principiul fondator al apărării colective al NATO – denumit în mod uzual Articolul 5 – ceea ce înseamnă că un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor aliaților.
"Cel mai semnificativ efect al posibilei aderări a Finlandei la NATO ar fi acela că țara va face parte din apărarea colectivă a NATO și va fi acoperită de garanțiile de securitate consacrate în Articolul 5", se spune în documentul citat de CNN.
Consecințele extinderii NATO: granița cu Rusia se va dubla
Efectul de descurajare, ca urmare a dobândirii calității de membru NATO, ar fi considerabil mai puternic decât este în prezent, deoarece s-ar baza pe capacitățile întregii Alianțe, se mai menționează în raport.
Între alte consecințe ale posibilei aderări, documentul guvernului finlandez arată că teritoriul Alianței se va extinde semnificativ, granița terestră NATO - Rusia se va dubla iar Alianța se va apropia de zonele importante din punct de vedere strategic din Rusia, cum ar fi Peninsula Kola și Sankt Petersburg.
Guvernul de la Helsinki ar urma să continue să aibă "relații funcționale" cu Moscova în cazul în care țara devine membră NATO.
Totuși, autoritățile finlandeze anticipează "tensiunile crescânde la granița cu Rusia", într-o astfel de perspectivă.
Raportul guvernului finlandez a apărut în ziua în care presa a scris că guvernul premierului suedez Magdalena Andersson a luat deja decizia de a solicita aderarea acestei țări la NATO.
