Informația este transmisă de CNN, care relatează că structurile respective erau utilizate pentru a monitoriza, hărțui și, în unele cazuri, pentru repatria forțat cetățeni chinezi care trăiesc în exil.
CNN citează raportul unui ONG cu sediul în Madrid, Safeguard Defenders, în care România este nominalizată între țările care ar găzdui astfel de "secții de poliție" chineze.
Secția din România ar fi funcționat în localitatea Dobroești din județul Ilfov.
În 2016, un oficial de poliție chinez a vizita locația iar primarul din Dobroești a spus, la momentul respectiv, că are nevoie de sprijinul autorităților de la Beijing pentru monitorizarea video a cetățenilor chinezi certați cu legea sau a românilor căutați de statul chinez, arată informațiile Antena 3 CNN.
Vizita oficialului chinez în 2016 s-ar fi soldat cu încheierea unui memorandum între autoritățile unei provincii din China și primăria din Dobroești, potrivit Antena 3 CNN.
La nivel global, Safeguard Defenders susține că ar fi găsit dovezi care arată că Beijingul operează alte 48 de posturi de poliție suplimentare în străinătate, după ce acest ONG a dezvăluit inițial în septembrie existența a 54 de secții.
Investigația acestui ONG s-a concentrat pe amploarea operațiunii chineze și examinează rolul pe care l-au jucat în extinderea rețelei de monitorizare a chinezilor din diaspora inițiativele de cooperare polițienească între China și mai multe state europene, inclusiv România, Italia, Croația și Serbia.
China spune că "secțiile de poliție din străinătate" îi ajută cu actele pe cetățenii săi
China nu a negat că operează așa-numite "stații de serviciu în străinătate", dar afirmă că aceste centre nu sunt rețele de poliție extrateritoriale, ci organizații menite să-i ajute expaţii chinezi cu birocrația administrativă.
De asemenea, Beijingul a afirmat că birourile din străinătate au făcut parte din răspunsul la pandemia COVID-19, care a lăsat mulți cetățeni blocați în afara Chinei în imposibilitatea de a-și reînnoi documentele.
Activitățile consulare nedeclarate în afara misiunilor diplomatice oficiale ale unei națiuni sunt neobișnuite și ilegale, cu excepția cazului în care o națiune gazdă și-a dat consimțământul explicit.
Raportul Safeguard Defenders susține că birourile din străinătate ale Chinei au fost deschise cu câțiva ani înainte de pandemie, precizează CNN.
Dezvăluirile organizației au determinat investigații în cel puțin 13 țări până în prezent și au declanșat o luptă diplomatică din ce în ce mai aprinsă între China și țări precum Canada, unde se află o mare parte din diaspora chineză.
Cu ce se ocupă, de fapt, "stațiile de serviciu" ale Chinei în străinătate
Safeguard Defenders susține că un cetățean chinez a fost constrâns să se întoarcă acasă de agenți care lucrau sub acoperire într-o secție de poliție înființată de Beijing într-o suburbie a Parisului.
Franța a refuzat să comenteze.
Alți doi cetățeni chinezi care trăiau în exil în Europa ar fi fost repatriați cu forța: unul din Serbia, celălalt, din Spania.
ONG-ul Safeguard Defenders a stabilit că Italia a găzduit 11 secții de poliție chineze, inclusiv în Veneția și în Prato, lângă Florența.
Această țară, care a semnat o serie de acorduri bilaterale de securitate cu China la nivelul guvernelor care s-au perindat la putere în peninsulă din 2015, a păstrat tăcerea după dezvăluirile privind presupusele activități polițienești chineze pe teritoriul său.
Ministerele de Externe și de Interne din Italia nu au răspuns la întrebările CNN pe această temă.
Anchete în Canada și în UE, după dezvăluirile privind "secțiile de poliție" chineze
În schimb, autoritățile canadiene au confirmat că investighează acuzații potrivit cărora China ar fi deschis "secții neoficiale de poliție" pe teritoriul statului nord-american.
Mai multe state UE, inclusiv Irlanda și Olanda, au cerut Chinei să închidă astfel de "celule”, folosite și pentru a-i forța pe disidenții din exil să se întoarcă în țară, unde riscă să fie acuzați penal.
Olanda are o anchetă în curs de desfășurare pe acest subiect, la fel și Spania.
Acorduri cu Croația și Serbia, similare celor din Italia
China a încheiat "acorduri de patrulare comună" cu Croația şi Serbia între 2018 și 2019.
La fel ca în Italia, ofițerii chinezi au fost văzuți în patrulă comună cu polițiști croați pe străzile capitalei Zagreb încă din luna iulie a acestui an, după cum a relatat presa de la Beijing.
O știre din 2019 a agenției Reuters nota că polițiști chinezi s-au alăturat polițiștilor sârbi pentru patrule comune în Belgrad, în contextul afluxului de turiști din China. Un ofițer sârb a precizat că agenții chinezii nu aveau prerogativa de a face arestări.
Safeguard Defenders mai spune că astfel de secții de poliție chinezești au apărut și în Africa de Sud, în baza unui acord cu Pretoria, în vigoare de ani de zile.
China, în clubul "select" al statelor care apelează la mijloace extrajudiciare în străinătate
China nu este singura mare putere acuzată că se folosește de mijloace extrajudiciare pentru a opera persecuții politice în străinătate.
Rusia, de exemplu, a fost acuzată în două rânduri că a folosit substanțe chimice și radioactive letale pe teritoriul britanic pentru a încerca să își asasineze foști spioni, acuzații pe care Moscova le-a negat.
În Statele Unite, CIA a fost implicată într-un scandal legat de detențiile extrajudiciare ale suspecților de terorism după 11 septembrie 2001.
CNN mai notează că informațiile privind măsurile represive luate de Beijing la adresa cetățenilor chinezi în țări străine vin într-un moment sensibil pentru o națiune care a declanșat ample proteste de stradă pe fondul oboselii față de politica restrictivă "zero-COVID" și în contextul în care liderul Xi Jinping și-a început cel de-al treilea mandat la șefia țării.
Foto: forțe de poliție chineze
