Este cea mai mare incursiune militară aeriană orchestrată de China, de când Taiwanul a început să raporteze astfel de incidente, în decursul anului trecut.
Incursiunea a avut loc marți, potrivit Ministerului Apărării de la Taipei.
Au participat 28 de aparate militare chineze: 14 aparate de vânătoare J-16, șase aparate J-11, patru bombardiere H-6 care pot transporta arme nucleare precum și aparate de luptă anti-submarin, de avertizare timpurie și cu capabilități de război electronic, adaugă sursa citată.
Potrivit definiției Agenției federale americane de specialitate, o zonă ADIZ este o porțiune din spațiul aerian deasupra apei sau uscatului, în care o țară impune, în numele interesului național, identificarea 'imediată și pozitivă', precizarea locației și controlul traficului aerian în cazul aeronavelor care pătrund în acel spațiu.
ADIZ nu este același lucru cu spațiul aerian suveran, care se întinde 12 mile navale de la țărmul unui stat.
Taiwan-ul a ridicat avioanele de interceptare și a activat sistemul defensiv de rachete
Marți, avioane de luptă taiwaneze au fost trimise pentru interceptarea și avertizarea aparatelor chineze iar sistemele de rachete au fost desfășurate în vederea monitorizării intrușilor.
Autoritățile de la Taipei au mai precizat că aparatele Beijingului au zburat aproape de insulele Pratas iar bombardierele și mai multe aparate de vânătoare au înconjurat partea de sud a Taiwanului, aproape de extremitatea sudică a insulei principale.
Ministerul chinez al Apărării nu a răspuns solicitării de a comenta incidentul, menționează CNN, însă, în trecut, Beijingul a calificat astfel de misiuni drept "necesare" pentru a proteja suveranitatea Chinei și pentru a adresa "înțelegerea" dintre Taipei și Washington, care, oficial, nu au relații diplomatice.
Beijingul revendică suveranitatea asupra Taiwanului, o democrație cu 24 de milioane de cetățeni situată în sud-estul Chinei continentale, în pofida faptului că acest teritoriu insular a avut o guvernare independentă în ultimii mai bine de 70 de ani.
Taiwan, "linia roșie" pe care Beijing-ul spune că SUA nu trebuie să o încalce
China consideră Taiwan drept cea mai sensibilă problemă teritorială a sa, o "linie roșie pe care Statele Unite nu trebuie să o încalce".
Beijingul nu a renunțat niciodată la posibila folosire a forței în vederea reunificării iar în secolul trecut SUA au luat în calcul chiar un conflict nuclear cu China în cazul acutizării acestei dispute.
Incidentul de marți vine după ce G7, grupul celor mai dezvoltate șapte cele mai dezvoltate economii, a adoptat și publicat o declarație comună care face China răspunzătoare pentru o serie de probleme și care subliniază importanța păcii și stabilității în strâmtoarea Taiwanului.
China a denunțat aceste comentarii drept „calomnii”.
De asemenea, luni, participanții la Summit-ul NATO au adoptat o declarație care avertizează asupra comportamentului agresiv al Chinei pe plan mondial și asupra faptului că aceasta își sporește arsenalul nuclear cu noi capacități sofisticate.
Secretarul General NATO: "China își extinde arsenalul nuclear cu un număr mare de arme sofisticate"
Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat, luni, că liderii celor 30 de state membre au decis să facă front comun în fața amenințării ridicate de China și ascensiunea acesteia în planul militar și al influenței internaționale.
"Susținem decizia de a prelungi Tratatul New START (Strategic Arms Reduction Treaty, tratat pentru reducerea armelor nucleare, încheiat între SUA și Federația Rusă în aprilie, 2010, n.r.) și suntem deschiși unor noi discuții strategice în legătură cu controlul armelor.
Suntem solidari cu partenerii noștri, Ucraina și Georgia, și vom continua să susținem reformele pentru a-i aduce mai aproape de NATO.
La summit-ul de astăzi am vorbit despre China și au existat păreri comune (...) Vedem și lucruri pe care le avem în comun, vrem să vorbim despre schimbarea climatică însă influența în creștere a Chinei în politicile internaționale pune anumite provocări pentru siguranța Alianței.
Liderii statelor membre au fost de acord că trebuie să facem față acestor provocări împreună ca o alianță și că trebuie să ne apărăm interesele de securitate în relația cu China. Suntem îngrijorați de anumite politici din China care vin în contradicție cu Tratatul de la Washington (de constituire a NATO, n.r.).
Beijingul își extinde arsenalul nuclear cu un număr mare de arme sofisticate", a concluzionat Stoltenberg.
Foto: Aparat de vânătoare chinez model J-16 în timpul unei demonstrații cu ocazia celebrării a 70 de ani de la formarea Armatei Populare Chineze de Eliberare, Changchun, provincia Jilin, 17 octombrie 2019
