93 de milioane de votanți înregistrați au avut de ales candidați pentru peste 21.000 de posturi publice, de la toate cele trei niveluri de guvernare.
Scrutinul a stabilit mandatele pentru aproape întreaga cameră inferioară a parlamentului național și a validat numeroși membri ai legislaturilor statale și diverși reprezentanți municipali.
Pe lângă amploarea sa, scrutinul a mai atras atenția prin alte două aspecte: o campanie electorală extrem de sângeroasă, marcată de numeroase atacuri armate și asasinate organizate împotriva candidaților, și un mare număr de pretendenți neobișnuiți, care și-au clădit platformele în jurul unor promisiuni cel puțin bizare.
Alegeri în Mexic: 35 de candidați, asasinați înainte de scrutin
Astfel, de la debutul procesului electoral, în luna septembrie a anului trecut, 35 dintre candidații din aceste alegeri au fost asasinați. Printre ei s-a aflat și Alma Rosa Barragán – o pretendentă la o primărie din statul Guanajuato, care a fost împușcată mortal în timpul unui miting, cu doar 12 zile înaintea scrutinului.
O zi mai târziu, José Alberto Alonso Gutiérrez, candidat la primăria orașului - stațiune Acapulco, a supraviețuit la limită unui atac armat similar.
În data de 13 mai, Abel Murrieta, un pretendent la primăria orașului Cajeme (statul Sonora) a fost împușcat mortal în plină zi, pe când împărțea fluturași electorali pe stradă.
Murrieta deținuse și funcția de procuror statal și fusese implicat în diverse procese ce vizau familiile mafiote și grupările de criminalitate organizată din zonă.
Uciderea sa l-a determinat pe președintele în exercițiu al Mexicului, Andrés Manuel López Obrador, să admită că țara trece “printr-o perioadă grea, din cauza campaniei, a intereselor divergente generate în diversele regiuni” și că “toți candidații trebuie protejați.”
Alegeri în Mexic: Candidatul din sicriu și bloggerița care promite implanturi plătite de stat
O promisiune rămasă neîndeplinită, dat fiind că, pe lângă cei 35 de candidați asasinați, în această campanie s-au mai înregistrat peste 780 de alte infracțiuni comise împotriva celor care s-au implicat în procesul electoral.
Printre politicienii care au supraviețuit campaniei, presa internațională a identificat o serie de pretendenți neobișnuiți, cu platforme, promisiuni și metode de comunicare cel puțin inedite.
Astfel, un candidat este un fost boxer care a promis să lupte pentru popor, cu aceeași intensitate cu care a luptat și în ring.
Un altul și-a lansat campania ieșind dintr-un coșciug și spunându-le susținătorilor săi că ar trebui să fie îngropat de viu, în cazul în care câștigă cursa electorală și nu-și îndeplinește promisiunile.
Cel mai surprinzător angajament electoral vine din partea unei candidate la un loc în Congres, cunoscută pentru activitatea pe rețelele sociale.
Sub sloganul “sâni pentru toate femeile”, aceasta a propus ca implanturile mamare să fie acoperite de asigurările medicale publice.
Alegeri în Mexic: actualul președinte ar putea să capete prea multă putere, spun analiștii
Dincolo de candidaturile pitorești și de valul de violențe la adresa candidaților, alegerile de duminică sunt considerate, în esență, un referendum pe tema competenței președintelui actual al Mexicului, Andrés Manuel López Obrador (foto următoare).
La 67 de ani, el este un veteran al stângii populiste, fost primar al capitalei Mexico City, care a câștigat alegerile prezidențiale din 2018 la a treia încercare.
López Obrador a venit la putere promițându-le votanților “îmbrățișări în loc de împușcături”.
Până în prezent însă, nu a reușit să reducă violențele armate dintre carteluri, care sfâșie Mexicul de decenii întregi.
Dimpotrivă, numărul asasinatelor a crescut semnificativ de la venirea sa la putere: de la 10.579 în primele patru luni ale anului 2018 la 11.736, între ianuarie și aprilie 2020
Alegeri în Mexic: Un președinte încă popular, după ce pandemia a "ras" 8,5% din PIB
“Avem pace în țară. Mexicul este guvernat. Nu există riscul instabilității”, a declarat López Obrador cu câteva zile înainte de scrutin, în încercarea de a inspira încredere.
Totuși, el a recunoscut un lucru devenit dureros de evident pentru milioane de mexicani: “Ne confruntăm cu flagelul violenței în fiecare zi.”
În plus, țara se confruntă și cu o gravă criză sanitară și economică, generată de pandemia de COVID.
Sistemul național de sănătate a fost îngenuncheat de numărul uriaș de cazuri de infectare din ultimul an, în vreme ce economia s-a contractat, în 2020, cu 8,5 la sută.
Astfel, alegătorii ar putea vedea aceste alegeri ca pe o ocazie de a sancționa Guvernul, pentru felul în care a gestionat lucrurile.
Analiștii spun însă că López Obrador este încă departe de a-și fi epuizat capitalul politic.
Potrivit unui sondaj recent, rata de aprobare a liderului mexican este de 61%.
Alegeri în Mexic: Un președinte care ține zilnic conferințe de presă
Această popularitate se datorează în principal stilului său de comunicare.
El organizează zilnic o conferință de presă, în care își reiterează platforma și punctele de vedere, mai degrabă decât să răspundă întrebărilor presei.
Astfel, a reușit să își formeze, în ochii unei părți dintre votanți, imaginea unui președinte din popor, pentru popor, care ascultă doleanțele oamenilor.
Potrivit lui Luis Antonio Espino, autor al unei cărți despre López Obrador, această strategie i-a făcut pe mulți oameni să-l judece pe președinte după intențiile sale și nu după rezultate.
“Votanții sunt practic împărțiți între cei care îl iubesc pe președinte și cei care nu au încredere în el” a declarat Luis Carlos Ugalde, fost șef al Institutului Federal Electoral.
Alegeri în Mexic: o coaliție încearcă să oprească partidul prezidențial să obțină majoritatea absolută
Unii analiști și militanți pentru democrație se tem că o eventuală victorie a aliaților președintelui în aceste alegeri l-ar face pe López Obrador prea puternic.
El a fost acuzat în repetate rânduri că ar avea tendințe dictatoriale, după ce a atacat sistemul judiciar, banca centrală, opozanții politici, presa și chiar și pe unii oficiali independenți din sistemul electoral.
Potrivit lui Luis Rubio, șeful unui think-thank din Mexico City, de acest scrutin depinde supraviețuirea democrației mexicane.
Dacă partidul său, Morena, obține majoritatea absolută în camera inferioară a parlamentului, López Obrador “va avea cale liberă spre a recrea stilul de guvernare al anilor '70 din secolul trecut, cu care este foarte confortabil”, spune Rubio.
În perioada respectivă, președinții mexicani ajungeau la putere sub aripa Partidului Instituțional Revoluționar (PRI) și controlau întreaga țară prin intermediul aparatului de partid, păstrând, în același timp, imaginea unei democrații aparente.
Fostul președinte mexican Vicente Fox, un conservator care a devenit în anul 2000 primul șef de stat din ultimii 70 de ani care nu provine din PRI, s-a arătat mai optimist.
El spune că este încurajat de formarea unei coaliții, care include PRI și propriul său Partid al Acțiunii Naționale (PAN) cu scopul de a-l împiedica pe López Obrador să-și consolideze și mai mult puterea.
Foto principală: Carlos Mayorga, candidat pentru un mandat de reprezentant federal în Ciudat Juarez, lansându-și campania din sicriu (stânga); secție de votare în Mexic, 6 iunie 2021
