Mesajele postate, fie ca sunt false sau adevărate, au puterea de a distruge cariere, de a provoca tensiuni diplomatice, de a „alimenta” revoluţii şi chiar de a salva vieţi. În cazul mesajelor false, pagubele sunt extrem de greu şi, uneori, chiar imposibil de ţinut sub control.
„În astfel de cazuri, este esenţial să acţionezi rapid. Ştergerea unui mesaj fals poate ajuta, dar nu repară tot răul făcut iniţial” explică Krista Neher, expert în social media.
Incidentul AP nu este singurul care a influenţat economia mondială. În august 2012, un jurnalist italian a realizat un cont fals de Twitter în numele unui membru al guvernului rus şi a postat un mesaj potrivit căruia preşedintele Siriei ar fi fost ucis, ceea ce a determinat fluctuaţii ale pieţelor petrolului. Jurnalistul nu era la prima astfel de experienţă şi a declarat ulterior că nu a dorit altceva decât să arate cât de puţin credibile sunt reţelele de socializare.
Mesajele de pe reţelele de socializare nu atrag numai panică financiară, ci pot distruge chiar şi relaţii diplomatice, cum a fost în cazul ambasadei americane din Cairo. Pe contul de Twitter al instituţiei a fost postat un link către un articol critic la adresa preşedintelui Mohammed Morsi.
În luna martie, a fost creat un cont fals de Twitter în numele ambasadorului american la Moscova şi postat un mesaj critic la adresa alegerilor prezidenţiale din Rusia.
„Viteza cu care se propagă informaţia este mult mai mare decât în trecut”, mai explică Neher, citată de CNN.
