NATO se află în stare de alertă faţă de un potenţial război cibernetic

Alianţa Nord-Atlantică se află în stare de alertă în faţa pericolelor unui potenţial război cibernetic, se arată în „conceptul startegic” al NATO ce urmează să fie prezentat vineri la summitul de la Lisabona. Potrivit directorului Centrului de securitate informatică al NATO, Suleyman Anil, citat de AFP, Alianţa a devenit din ce în ce mai conştientă de acest pericol, iar războiul cibernetic reprezintă una dintre cele cinci secţiuni ale unei noi divizii.

Directorul Centrului de securitate informatică al NATO, Suleyman Anil, a explicat că războiul cibernetic a devenit una dintre cele cinci secţiuni ale unei noi divizii a NATO, denumită "Provocările de securitate emergente". Secţiunea, înfiinţată în august, enumeră o serie de pericole de tip nou asupra cărora va insista noul "concept strategic" ce va fi prezentat vineri la summitul NATO de la Lisabona

Angajaţii NATO, sfătuiţi să nu folosescă dipozitive USB

"Viruşii informatici presupun riscuri pentru organizaţia noastră, uneori inofensivi, alteori foarte periculoşi". Acesta este avertismentul care apare pe monitorul unui calculator dintr-unul din birourile NATO şi care ilustrează starea de alertă la sediul Alianţei. Angajaţii sunt descurajaţi să utilitzeze dispozitive USB, întrucât acestea ar putea să sevească drept cal troian unui virus.

Momentul în care oficialii NATO au realizat că trebuie să se concentreze pe pericolul reprezentat de un război cibernetic a venit în anul 1999. Atunci, miile de e-mailuri de protest ale sârbilor furioşi (ca urmare a intervenţiei occidentalilor în Kosovo) au demonstrat vulnerabilitatea serverelor NATO atât la atacurile "amatorilor", cât şi ale "profesioniştilor". Trei ani mai târziu, la summitul de la Praga din 2002, liderii aliaţi au cerut ca NATO să îşi amelioreze protecţia reţelelor informatice.

NATO se confruntă cu mii de atacuri cibernetice zilnic

În prezent, Alianţa Nord-Atlantică se apară zilnic de mii de atacuri sau tentative de spargere a reţelelor sale. Însă abia peste doi ani, Alianţa va beneficia de o protecţie 100 la sută a tuturor structurilor sale.

La începutul anului 2010, comandantul-şef al NATO, amiralul James Stavridis, a amintit 'dificultăţile de solidarizare a aliaţilor în faţa unui astfel de atac. "Fiecare ţară are propriile legi, propriile idei cu privire la viaţa privată, propriile obiceiuri, propriile reţele şi tehnologii", în timp ce dreptul internaţional are lacune în materie de război informatic” a declarat la acea vreme oficialul.

La începutul acestui an, autorităţile americane au realizat o simulare a ceea ce ar putea să însemne un război cibernetic. În cazul unui atac cibernetic lansat împotriva Statelor Unite, reţelele de telefonie mobilă şi fixă ar fi întrerupte, internetul ar deveni extrem de lent, iar economia s-ar bloca şi avioanele ar fi reţinute la sol. În acelaşi timp, zeci de milioane de americani ar rămâne pe întuneric, întrucât un eventual atac cibernetic ar afecta şi reţeaua electrică.