De fiecare dată, obiectivul studiului nu a vizat testarea cunoştinţelor voluntarilor în domenii variate, prin întrebări precum "Cum funcţionează o brichetă Zippo?" şi "Cum se formează o tornadă?", ci a constat în evaluarea încrederii pe care utilizatorii o aveau în capacitatea lor de a răspunde corect la tot felul de întrebări. În fiecare experiment, participanţii care aveau acces la internet au dovedit o încredere mai mare în capacitatea lor de a răspunde la întrebări, chiar şi în cazurile în care nu găseau răspunsurile dorite, deşi au căutat online acele informaţii.
"Devine mai uşor să confundăm propriile cunoştinţe cu informaţiile afişate de sursa externă (internet). Atunci când oamenii sunt lăsaţi pe cont propriu, este posibil ca ei să nu îşi dea seama cât de multe lucruri nu cunosc şi cât de mult sunt dependenţi de internet", a explicat Matthew Fisher, doctorand la Universitatea Yale, coordonator al studiului. Frank Keil, coautor al cercetării, consideră că "efectul cognitiv ce apare atunci când o persoană se află ?în modul de căutare? pe internet ar putea fi atât de puternic încât oamenii se simt mai inteligenţi, chiar şi atunci când căutările lor pe internet nu dezvăluie nimic". Aceste concluzii au readus în atenţia opiniei publice controversele apărute după publicarea, în 2008, a unui articol scris de Nicholas Carr - "Google ne face proşti?" -, primul care a atras atenţia internauţilor asupra efectelor cognitive pe care le generează dependenţa de motoarele de căutare online.
