Google e acuzat că a ajutat regimuri opresive să cenzureze conținutul incomod

O anchetă realizată de The Observer a dezvăluit că Google a colaborat cu regimuri opresive din întreaga lume, inclusiv cu Kremlinul și Partidul Comunist Chinez, pentru a facilita solicitările de cenzură, relatează The Guardian.

Compania de tehnologie a colaborat, din 2011, cu administrațiile a aproximativ 150 de țări care au cerut eliminarea unor informații din domeniul public.

Pe lângă guvernele democratice, Google a interacționat și cu dictaturi, regimuri sancționate și administrații acuzate de abuzuri împotriva drepturilor omului, inclusiv cu poliția din Afganistanul controlat de talibani.

După solicitările guvernelor din Rusia și China, Google a eliminat conținut precum videoclipuri YouTube ale protestatarilor anti-regim sau materiale care critică și acuză politicienii de corupție.

Datele proprii ale Google arată că, la nivel global, există 5,6 milioane de elemente de conținut pe care compania le-a „marcat pentru eliminare” în urma cererilor guvernamentale.

Potrivit companiei de securitate cibernetică Surfshark, solicitările la nivel mondial pentru eliminarea conținutului de pe Google s-au dublat din 2020 până în prezent.

Care sunt motivele pentru care un anumit conținut este eliminat

Google este unul dintre cei mai puternici gardieni ai informației din lume, cu miliarde de oameni care folosesc zilnic produse precum Search, YouTube, Drive și Chrome.

Compania primește în mod regulat solicitări de eliminare a informațiilor din partea guvernelor naționale și locale, dar și a instanțelor judiciare, forțelor de poliție și structurilor militare din întreaga lume.

Informațiile pot fi eliminate din diverse motive, cum ar fi încălcarea drepturilor de autor, încălcarea vieții private, defăimarea sau încălcarea politicilor interne ale companiei.

Google nu publică date complete despre solicitările de eliminare a conținutului, însă oferă o selecție de rezumate despre anumite cereri de cenzură pe care le consideră „de interes public”.

Aceste rezumate sunt incluse în Raportul de Transparență al companiei, actualizat la fiecare șase luni.

O analiză realizată de The Observer asupra acestui raport a scos la iveală un proces opac de eliminare a conținutului și date incomplete.

Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la rolul Google în controlul informației publice, mai ales în domenii sensibile precum dezinformarea, propaganda de război și geopolitica.

Criticii și-au exprimat îngrijorarea că Google „joacă rolul lui Dumnezeu”, având o influență imensă, dar fără un control extern clar sau o reglementare strictă.

The Observer a analizat datele privind eliminările de conținut pentru anumite țări, examinând tipurile de solicitări, cine le-a făcut și perioada de timp în care au fost formulate.

În unele cazuri, unde Google a oferit detalii despre cereri specifice, acestea au fost de asemenea analizate.

După securitatea națională, cele mai multe solicitări globale de eliminare a conținutului adresate Google din 2020 până în prezent au fost motivate de încălcarea drepturilor de autor, confidențialitate și securitate.

Mii de cereri sunt clasificate drept „alte motive”, fără ca Google să ofere vreo explicație suplimentară.

O singură solicitare de eliminare poate viza mai multe elemente de conținut. Google, a cărui companie-mamă, Alphabet, a înregistrat venituri de 350 de miliarde de dolari anul trecut, publică date despre numărul total de elemente „marcate pentru eliminare”, dar nu precizează câte dintre acestea au fost efectiv șterse.

60% din cererile de eliminare sunt făcute de Rusia

În ultimii patru ani, până în iunie 2024, Rusia a fost responsabilă pentru peste 60% din cererile de eliminare. Cenzorul oficial al internetului din Rusia, Roskomnadzor, este una dintre agențiile guvernamentale care comunică cel mai frecvent cu Google – și a fost chiar poreclit „Rosco” în unele rapoarte ale companiei.

La solicitarea Roskomnadzor, Google a eliminat un videoclip de pe YouTube care expunea presupuse acte de corupție ale politicienilor și conținea „amenințări retorice de violență” împotriva acestora, potrivit raportului companiei.

 De asemenea, cetățenii ruși au fost împiedicați să acceseze anumite postări pe platforma Blogger a Google. Acestea includeau critici la adresa istoriei și politicii militare a Rusiei, dar și a sărbătorilor patriotice rusești. Unele postări, conform raportului, „incitau la violență împotriva locuitorilor unui oraș rusesc.”

Google a eliminat de pe YouTube imagini cu protestatari ucraineni arzând steagul Rusiei și persoane care insultau simbolurile statului rus.

În 2022, Google a cenzurat mai multe videoclipuri de pe YouTube care îndemnau la proteste împotriva guvernului lui Vladimir Putin. De asemenea, alte materiale critice la adresa președintelui rus, inclusiv recomandările de vot strategic ale regretatului lider al opoziției, Alexei Navalnîi, au fost blocate temporar în perioada alegerilor din septembrie 2021.

Roskomnadzor și alte entități guvernamentale ruse au cerut, de asemenea, ca Google să elimine aplicația Smart Voting a lui Navalnîi din Google Play Store – cerere pe care compania a acceptat-o.

Un ministru din cabinetul Kremlinului, un senator, șeful unei bănci de stat și directorul unei agenții guvernamentale au cerut ajutorul Google pentru a șterge informații de pe internetul rusesc. Totuși, nu se știe dacă Google a acceptat sau ce anume a eliminat pentru ei, iar compania nu a oferit detalii suplimentare când a fost întrebată.

200 de videoclipuri eliminate în China

În China, la solicitarea Ministerului Securității Publice – instituția care supraveghează poliția și rețelele de spionaj politic intern – Google a eliminat peste 200 de videoclipuri.

Ministerul ceruse inițial ștergerea a 412 materiale, dintre care 346 conțineau acuzații de corupție la adresa sistemului politic chinez sau relatau povești despre oficiali de rang înalt ai guvernului.

Google a sprijinit, de asemenea, represiunea Chinei împotriva libertății de exprimare, eliminând profiluri care îl imitau pe președintele Xi Jinping.

Conturile de imitație online au fost interzise în 2015, după ce cetățeni chinezi le-au folosit pentru a-l critica în secret pe Xi și pentru a ocoli legile stricte de cenzură, considerate printre cele mai restrictive din lume.

 Ultima solicitare a Iranului către Google a fost în 2016, sub conducerea supremului lider Ayatollah Ali Khamenei. Guvernul său executiv a cerut companiei să cenzureze patru materiale, invocând motive de "hărțuire și intimidare". Potrivit raportului Google, compania nu a luat nicio măsură în acest caz.

Google a colaborat și cu poliția din Afganistan, care a contactat compania de 19 ori în 2023, o creștere de 180% față de anul precedent. Afganistanul a fost recucerit de talibani în 2021, iar forțele lor de ordine includ "poliția moralității", care patrulează pe străzi. După revenirea la putere, talibanii au introdus noi legi împotriva defăimării guvernului.

Google nu a publicat detalii suplimentare despre cererile poliției afgane, menționând doar că acestea au fost clasificate drept „fraudă”.

”Transparența este problema principală”

Autoritățile talibane au solicitat eliminarea unui număr mai mare de informații în 2023, invocând motive de „confidențialitate și securitate”. Google nu a făcut publice detalii suplimentare despre aceste cereri și nu a oferit un răspuns când a fost întrebată despre ele.

„Parte din dreptul la libertatea de exprimare este și dreptul de acces la informație, care este restricționat atunci când se aplică cenzura”, a declarat Harriet Moynihan, cercetătoare asociată la think tank-ul Chatham House.

Moynihan a subliniat că, chiar dacă Google elimină conținut doar conform propriilor reguli, problema mai largă este că Google și alte companii de tehnologie acționează fără prea multă reglementare, având o influență uriașă asupra informației globale.

„Este o întrebare serioasă dacă Google ar trebui să opereze în acest mod și să joace rolul de Dumnezeu, având atât de puține restricții. Transparența este problema principală. Ca cercetători, abia zgâriem suprafața în ceea ce privește acțiunile acestor companii tech, inclusiv utilizarea algoritmilor lor... Balanța puterii s-a înclinat clar în favoarea lor”, mai spune ea.

Conform propriilor declarații, Google recunoaște că exemplele pe care le face publice oferă doar "o privire de ansamblu" asupra cererilor de eliminare și "nu sunt complete". Multe dintre datele publicate de companie evidențiază cazurile în care a refuzat solicitările guvernamentale, dar nu și pe cele în care a fost de acord cu ele. De asemenea, Google nu oferă detalii despre procesul său decizional sau despre cine reglementează aceste decizii.

 SUA și cererile de eliminare

Autoritățile americane au făcut peste 12.000 de solicitări de eliminare a conținutului din 2011 până în prezent – fiecare solicitare putând include mai multe materiale. Cu toate acestea, Google a publicat detalii despre mai puțin de 40 dintre ele.

În raportul său de transparență, Google recunoaște natura politică a acestui proces.

"De multe ori, cererile guvernamentale vizează conținut politic și critici la adresa guvernului. Guvernele invocă defăimarea, confidențialitatea și chiar legile drepturilor de autor pentru a încerca să elimine discursul politic de pe serviciile noastre”, se arată în documentul citat.

Google susține că evaluează fiecare solicitare pentru a determina dacă materialele trebuie eliminate conform legislației locale sau politicilor sale de conținut. De asemenea, compania afirmă că verifică legitimitatea și completitudinea cererilor guvernamentale înainte de a lua o decizie.

"Publicăm aceste informații pentru a face lumină asupra numărului și naturii solicitărilor guvernamentale de eliminare a conținutului. Sperăm să atragem atenția asupra legilor și proceselor juridice din întreaga lume care afectează accesul la informație online”, mai precizează compania.

Google, amendat de ruși cu 20 de decilioane de dolari

Google contestă unele cereri de eliminare, având conflicte publice cu Rusia în privința cenzurii. În octombrie 2023, o instanță rusă a amendat Google cu 20 decilioane de dolari – o sumă simbolică, care depășește PIB-ul global și echivalează cu două undecilioane de ruble (un 2 urmat de 36 de zerouri). Amenda a fost impusă pentru restricționarea canalelor media de stat rusești pe YouTube.

Totuși, Rusia a continuat să trimită cereri de cenzură către Google, cea mai recentă fiind în perioada până în iunie 2024, conform datelor disponibile.

Cu doar câteva zile înainte de invazia Ucrainei și de parteneriatul său "fără limite" cu China, Rusia a încercat să elimine 600 de linkuri despre președintele chinez Xi Jinping.

Acestea includeau:

• Pagini Wikipedia despre Xi în șapte limbi,
• Articole din The Economist și The New York Times,
• Materiale publicate de France 24 și BBC.

Google a refuzat să le elimine, în parte pentru că Roskomnadzor nu a furnizat suficiente informații pentru a justifica solicitarea.

Tomas Stamulis, director de securitate la Surfshark – companie care monitorizează regulat datele privind eliminările Google – a declarat că este esențial ca publicul să înțeleagă modul în care funcționează acest proces.

"Aceste solicitări vizează adesea conținut politic și critici la adresa guvernului. În perioade de instabilitate politică sau tulburări sociale, guvernele – în special cele autoritare – pot cere eliminarea unor materiale considerate amenințătoare sau destabilizatoare, pentru a suprima disidența. Creșterea numărului de cereri de eliminare reflectă importanța tot mai mare a internetului în viața publică și provocările de gestionare a conținutului care depășește granițele internaționale și juridice”, spune el.

Google a refuzat să comenteze asupra concluziilor investigației.