Oamenii de ştiinţă olandezi au creat cea mai mică "insectă-dronă" din lume, o sosie robotizată a unei libelule cu vedere în 3D, care ar putea să revoluţioneze o gamă vastă de activităţi, de la organizarea de concerte şi până la agricultură şi acordarea primului ajutor, informează AFP.
"Acesta este DelFly Explorer, cea mai mică dronă din lume care poate să bată din aripi pentru a zbura şi să evite obstacolele în mod indenpendent", a precizat unul dintre creatorii micului robot, Guido de Croon, profesor la Universitatea tehnică din Delft, un oraş în vestul Olandei.
Cântărind aproape 20 de grame, echivalentul greutăţii a patru coli de hârtie A4, această libelulă robotizată ar putea fi utilizată în situaţii în care folosirea altor drone cu patru elice, mai grele, ar fi periculoasă.
DelFly Explorer ar putea fi folosită pentru a filma publicul care asistă la un concert sau la un eveniment sportiv.
Atunci când bate din aripi, aparatul, care are o avengură a aripilor de 28 de centimetri, foloseşte două camere miniaturale de înaltă rezoluţie care reproduc vederea umană în 3D pentru a se orienta.
Imaginile sunt transmise unui computer de bord, care examinează împrejurimile, şi, prin intermediul unui algoritm special creat, transmite decizii instantaneu care permit robotului DelFly să evite obstacolele.
Drona, la fel ca o insectă adevărată, ar putea să se simtă în largul ei şi în mijlocul plantelor: "Ar putea fi utilizată pentru a zbura în sere şi să repereze fructele care s-au copt", spune Guido de Croon, referindu-se la uriaşa piaţă de legume şi fructe obţinute în serele din Olanda.
"Sau, de ce nu, ar putea fi, pentru prima dată, o zână care zboară autonom într-un parc de distracţii", a adăugat profesorul olandez.
Spre deosebire de alte drone care utilizează elice rotative şi care au uneori greutăţi de câteva sute de ori mai mari decât aceea a libelulei robotizate, DelFly are două aripi de fiecare parte care bat aerul foarte repede pentru a zbura.
"Ne-am inspirat din anatomia insectelor minuscule adevărate", a explicat profesorul Guido de Croon.
Deşi există şi alte drone create pe baza aceluiaşi concept, precum "albina-robot", creată de studenţii de la Universitatea Harvard din Statele Unite, acestea depind de conectarea la o serie de cabluri în ceea ce priveşte energia, controlul şi analiza datelor, fiind deci departe de a fi autonome.
DelFly Explorer are propria baterie de litiu care îi permite să zboare timp de aproximativ nouă minute.
Micuţul robot este echipat şi cu senzori, având la bord accelerometre similare acelora existente deja în telefoanele inteligente şi barometre care îl ajută să îşi calculeze poziţia în aer.
Cu ajutorul unor algoritmi, drona olandeză îndeplineşte diverse funcţii şi, graţie autonomiei sale şi dimensiunile sale reduse, ar putea să pătrundă de exemplu în locuri închise şi în spaţii în care accesul este dificil, precum ruinele unor clădiri care s-au prăbuşit sau în puţuri miniere cu scopul de a repera victimele şi eventualele pericole.
Ideea de a construi o dronă cu aripi în loc de elice s-a născut în urmă cu nouă ani, odată cu prototipul DelFly I creat de studenţii în inginerie aeronautică de la aceeaşi universitate olandeză.
Pe parcursul anilor care au urmat, cercetătorii au continuat acest proiect, iar robotul lor a devenit tot mai mic, explică Sjoerd Tijmons, creatorul algoritmului pe baza căruia operează "creierul" computerizat de la bordul dronei-libelulă.
O versiune precedentă, DelFly Micro, a fost înregistrată în 2008 în Cartea Recordurilor Guinness, fiind desemnat "cel mai mic obiect zburător echipat cu camere video din lume".
