Când ne gândim la o „fermă de troli”, cel mai probabil că mulți dintre noi nu avem în minte ceva foarte specific, folosind imaginația e posibil să ne gândim la o scenă care aduce aminte de un univers SF sau de jocuri video. Totuși, fermele de troli sunt ceva foarte real și deși nu arată așa cum ne-am putea imagina, ele produc consecințe foarte reale și periculoase, mai ales având în vedere că internetul devine, în ultima vreme, un loc în care activează tot mai mult experții în manipulare și dezinformare.
Ce este trolling-ul și care sunt originile lui
Troll-ingul pe internet este un fenomen care este aproape la fel de vechi ca internetul însuși. Apărut, inițial, ca formă de umor manifestat față de oameni mai creduli sau necunoscători ai felului în care funcționa internetul, trolling-ul a devenit rapid o formulă prin care personajele specializate în manipulări și dezinformări prindeau în capcană oameni puțini informați pentru a-i păcăli sau chiar radicaliza pe anumite teme.
Până în zilele noastre, practica aproape că s-a „industrializat”, iar diferite regimuri autoritare au început să o folosească pentru a-și ataca adversarii geopolitice. Rusia este notorie pentru folosirea de astfel de conturi false pentru a semăna neîncredere, pentru a dezinforma și pentru a-și răspândi propaganda.
Manipulare, propagandă și dezinformare
Cei din spatele acestor ferme de troli răspândesc informații false sau înșelătoare, dezinformează sau manipulează cu ajuorul unor conturi false care par că aparțin unor persoane reale. Unele arată foarte credibile și îi păcălesc chiar și pe cei inițiați, în timp ce pentru altele e evident că sunt false – au nume străine, le lipsesc fotografiile de profil sau alt fel de conținut interior.
Scopurile sunt nenumărate și includ și operațiuni mai sofisticate decât dezinformarea sau manipulare – unele au ca obiectiv să amplifice popularitatea unor idei ridicole sau teorii ale conspirației. În alegerile prezidențiale americane din 2020, de exemplu, trollii de extrema dreapta au fost instrumentali în a amplifica și acredita informația evident falsă că Joe Biden și democrații au furat alegerile, iar astfel de idei au ajuns să fie crezute chiar și de oameni de bună credință.
De asemenea, războiul din Ucraina a adus cu el o mulțime de operațiuni ale Rusiei, determinată să pornească un adevărat război informațional împotriva Occidentului – o mulțime de conturi postează zilnic mesaje pe postări cu știri sau informații despre război, fie mesaje de sprijin pentru Rusia și războiul ei criminal, fie mesaje care par „neutre” dar care au ca scop să slăbească determinarea occidentalilor de a sprijini Ucraina.
Fermele de trolli sunt folosite și pentru a publica informații care să provoace, să creeze discuții pe teme false sau pe narative care îl ajută pe actorul din spate. De exemplu, trolli au fost instrumentali în acreditarea teoriilor conspirației legate de Uniunea Europeană pe teme ridicole precum „făină de greieri” sau „consumul de insecte”.
Cum funcționează fermele de troli
Fermele de troli se folosesc de trucuri pentru a-și putea maximiza capacitatea de a ajunge la segmentele de utilizatori de internet pe care doresc să le manipuleze. Sunt folosiți și algoritmi online, dar și oameni realie – un singur operator uman poate să gestioneze sunte sau poate chiar mii de conturi false pe diferite rețele sociale.
O dată ce conturile false au fost create, operatorul uman este responsabil de a crea și de a publica conținut și de a discuta și cu utilizatorii reali de pe site-uri, pentru a crea iluzia că e vorba de o discuție legitimă.
De cealaltă parte, boții sunt programe automate care au ca scop să realizeze sarcini simple, dar repetitive la o scală pe care niciun om nu ar putea vreodată să o replice – like-uri, share-uri, comentarii scurte pentru a crește vizibilitatea postărilor.
Acești algoritmi sunt, în general, folosiți pentru a da like-uri și de a comenta pe postări, pentru a le crește vizibilitatea și de a oferi iluzia interesului pentru subiect.
Boții amplifică, astfel, conținutul trollilor, asigurându-se că ele ajung la un număr mare de oameni rapid, în timp ce factorul uman se preocupă ca elementele de conținut să fie credibile și eficiente în obiectivele lor.
Prima fermă de trolli
Termenul a fost folosit prima oară pentru a defini operațiunea așa-zisei Agenții de Cercetare pe Internet, o organizație din Rusia care a devenit infamă pentru rolul său în influențarea alegerilor prezidențiale americane din 2016. A fost cunoscută pe internet și sub numele de Glavset, Trollii din Olgino sau Kremlinboții.
Agenția a folosit nenumărate conturi false pe rețelele sociale, forumuri sau în zonele de comentarii ale publicațiilor de presă online pentru a promova interesele regimului criminal de la Kremlin. Peste 1.000 de oameni ar fi lucrat într-o singură clădire a acestei agenții din 2015.
În 2018, 13 ruși care au activat în această organizație, dar și trei entități ruse, au fost condamnați în SUA pentru interferență în alegeri și alte procese politice. Agența a fost desființată pe 1 iulie 2023, după declanșarea rebeliunii Wagner împotriva lui Putin.
Rețeta folosită, ulterior, și de alte ferme de troli a fost angajarea unui număr de persoane pentru a crea constant conturi false pe rețelele sociale, pe site-urile de știri și pe formurile online. Apoi, aceste conturi false erau folosite pentru a disemina informații false sau înșelătoare, pentru a amplifica diverse narațiuni, pentru a învrăjbi utilizatorii între ei sau pentru a provoca dezbateri.
Astfel de operațiuni sunt, de multe ori, sofisticate și bine finanțate și folosesc rețele mari de oameni și algoritimi pentru a executa campanii la scară largă.
În general, conținutul răspândit este făcut în așa fel încât să dezbine și să inflameze, țintind, deobicei segmente vulnerabile de populație.
