Polonezii
sunt chemaţi duminică la urne pentru alegeri parlamentare
anticipate. Acestea ar putea duce la înlăturarea de la putere
a partidului Lege şi Justiţie, condus de gemenii Kaczynski.
Sondajele plasează pe primul loc formaţiunea liberală Platforma
Civică. Prim-ministrul Jaroslaw Kaczynski şi fratele său Lech,
preşedintele republicii, au reuşit să divizeze societatea poloneză
şi să-şi irite, de multe ori, partenerii din Uniunea Europeană.
Partidul lor de centru-dreapta poate conta pe electoratul
tradiţionalist, dar este foarte criticat pentru insistenţa asupra
?lustraţiei? şi întârzierea reformelor economice,
totuşi urgente. Alte critici vizează tendinţele autoritare ale
celor doi gemeni şi controlul lor asupra serviciilor secrete,
acuzate că-i spionează pe adversarii politici.
În
aceste condiţii, alegerile s-au transformat, de fapt, într-un
referendum pro sau contra fraţilor Kaczynski. Social-democraţii,
foşti comunişti, care au condus Polonia până acum doi ani,
s-au discreditat din cauza scandalurilor de corupţie şi nu pot
spera la mai mult de 12% din voturi. Prima şansă revine, astfel,
Platformei Civice conduse de Donald Tusk, partid pro-european,
liberal în problemele economice şi conservator în cele
sociale. Ultimul sondaj îi acorda 47% din voturi, cu 17
procente mai mult decât actualei puteri.
Jocurile nu
sunt totuşi făcute deoarece partidul Lege şi Ordine a câştigat
precedentele alegeri, practic, pe linia de sosire. Chiar dacă va
câştiga, Platforma Civică nu va deţine, probabil,
majoritatea în parlament iar formarea unei coaliţii de
guvernare s-ar putea dovedi dificilă. Pe lângă cele două
formaţiuni ale dreptei moderate şi social-democraţi, doar Partidul
Ţărănesc, de stânga, mai are unele şanse să treacă pragul
electoral.
Alegătorii din Slovenia votează şi ei duminică
pentru desemnarea şefului statului, dar se aşteaptă ca scrutinul
să nu fie decisiv. Fostul premier conservator Loize Peterle este
favorit, dar este puţin probabil că va câştiga din primul
tur. Al doilea tur ar putea fi mai dificil pentru el, dacă
reprezentanţii stângii îşi vor uni forţele. Campania
s-a concentrat mai puţin pe problemele de fond şi mai mult pe
imaginea candidaţilor. Potrivit Constituţiei slovene, preşedintele
republicii are mai mult atribuţii protocolare.
În
Elveţia au loc tot duminică alegeri parlamentare. În marile
oraşe, votarea a început încă de sâmbătă.
Campania electorală a fost neobişnuit de dură pentru această
ţară, mai ales din cauza propagandei agresive a Uniunii Democratice
de Centru. Aceasta este prima forţă politică din Elveţia şi, în
ciuda denumirii sale, are o orientare populistă de dreapta.
Peste
o treime din alegătorii elveţieni au votat deja prin corespondenţă,
pentru a scăpa de griji în această duminică. Alţii au
profitat de faptul că, la Berna sau Geneva, secţiile de votare s-au
deschis încă de sâmbătă. Viaţa politică elveţiană
era până de curând calmă, datorită aşa-numitei
?formule magice? prin care marile partide politice îşi
împart cele şapte ministere din guvernul federal. Tensiunile
au apărut o dată cu ascensiunea Uniunii Democratice de Centru,
devenită, de la alegerile de acum patru ani, cel mai mare partid
elveţian. Campania sa a fost axată pe întărirea securităţii,
naţionalism şi respingerea imigraţiei, chiar cu unele aluzii
rasiste.
În replică, înaintea unui miting
electoral, câţiva anarhişti au devastat standurile Uniunii,
ceea ce i-a permis să se prezinte ca o victimă. Rezultatul
alegerilor este previzibil: Uniunea va rămâne pe primul loc,
urmată de socialişti, radicali şi democrat-creştini. Marea
bătălie se va da în noul parlament, când stânga
şi ecologiştii vor cere excluderea din guvern a liderului Uniunii,
Christoph Blocher. Uniunea a ameninţat că, în acest caz, va
părăsi guvernul, ceea ce ar pune capăt ?formulei magice?.
Analiştii cred, însă, că un asemenea rezultat nedorit va fi
evitat prin negocieri.
Antena3.ro
