În aceste condiţii, alegerile s-au transformat, de fapt, într-un referendum pro sau contra fraţilor Kaczynski. Social-democraţii, foşti comunişti, care au condus Polonia până acum doi ani, s-au discreditat din cauza scandalurilor de corupţie şi nu pot spera la mai mult de 12% din voturi. Prima şansă revine, astfel, Platformei Civice conduse de Donald Tusk, partid pro-european, liberal în problemele economice şi conservator în cele sociale. Ultimul sondaj îi acorda 47% din voturi, cu 17 procente mai mult decât actualei puteri.
Jocurile nu sunt totuşi făcute deoarece partidul Lege şi Ordine a câştigat precedentele alegeri, practic, pe linia de sosire. Chiar dacă va câştiga, Platforma Civică nu va deţine, probabil, majoritatea în parlament iar formarea unei coaliţii de guvernare s-ar putea dovedi dificilă. Pe lângă cele două formaţiuni ale dreptei moderate şi social-democraţi, doar Partidul Ţărănesc, de stânga, mai are unele şanse să treacă pragul electoral.
Alegătorii din Slovenia votează şi ei duminică pentru desemnarea şefului statului, dar se aşteaptă ca scrutinul să nu fie decisiv. Fostul premier conservator Loize Peterle este favorit, dar este puţin probabil că va câştiga din primul tur. Al doilea tur ar putea fi mai dificil pentru el, dacă reprezentanţii stângii îşi vor uni forţele. Campania s-a concentrat mai puţin pe problemele de fond şi mai mult pe imaginea candidaţilor. Potrivit Constituţiei slovene, preşedintele republicii are mai mult atribuţii protocolare.
În Elveţia au loc tot duminică alegeri parlamentare. În marile oraşe, votarea a început încă de sâmbătă. Campania electorală a fost neobişnuit de dură pentru această ţară, mai ales din cauza propagandei agresive a Uniunii Democratice de Centru. Aceasta este prima forţă politică din Elveţia şi, în ciuda denumirii sale, are o orientare populistă de dreapta.
Peste o treime din alegătorii elveţieni au votat deja prin corespondenţă, pentru a scăpa de griji în această duminică. Alţii au profitat de faptul că, la Berna sau Geneva, secţiile de votare s-au deschis încă de sâmbătă. Viaţa politică elveţiană era până de curând calmă, datorită aşa-numitei ?formule magice? prin care marile partide politice îşi împart cele şapte ministere din guvernul federal. Tensiunile au apărut o dată cu ascensiunea Uniunii Democratice de Centru, devenită, de la alegerile de acum patru ani, cel mai mare partid elveţian. Campania sa a fost axată pe întărirea securităţii, naţionalism şi respingerea imigraţiei, chiar cu unele aluzii rasiste.
În replică, înaintea unui miting electoral, câţiva anarhişti au devastat standurile Uniunii, ceea ce i-a permis să se prezinte ca o victimă. Rezultatul alegerilor este previzibil: Uniunea va rămâne pe primul loc, urmată de socialişti, radicali şi democrat-creştini. Marea bătălie se va da în noul parlament, când stânga şi ecologiştii vor cere excluderea din guvern a liderului Uniunii, Christoph Blocher. Uniunea a ameninţat că, în acest caz, va părăsi guvernul, ceea ce ar pune capăt ?formulei magice?. Analiştii cred, însă, că un asemenea rezultat nedorit va fi evitat prin negocieri.
Antena3.ro
