Xi Jinping a promis „reunificarea” cu Taiwanul, în ajunul împlinirii a 75 de ani de comunism în China. La un banchet de stat care a sărbătorit, luni, înființarea Republicii Populare, Xi și-a folosit discursul pentru a-și sublinia hotărârea de a realiza „reunificarea completă a patriei mame”. Duminică, Ministerul Apărării din Taiwan a declarat că este în alertă după ce a detectat „mai multe valuri” de rachete trase dinspre China.
„Este o tendință ireversibilă, o cauză a dreptății și a aspirației comune a oamenilor. Nimeni nu poate opri marșul istoriei”, le-a spus el miilor prezenți la Marea Sală a Poporului din Beijing, potrivit agenției de știri de stat Xinhua, citată de CNN. Partidul Comunist Chinez, aflat la guvernare, revendică Taiwanul drept al său, în ciuda faptului că nu l-a controlat niciodată și a promis că se va „reunifica” cu democrația autoguvernată, cu forța, dacă este necesar. Dar mulți oameni de pe insulă se consideră în mod distinct taiwanezi și nu doresc să facă parte din China comunistă.
Cele două părți au fost conduse de guverne separate din 1949, după încheierea războiului civil chinez. Comuniștii au preluat puterea la Beijing și au întemeiat Republica Populară Chineză la 1 octombrie 1949, în timp ce naționaliștii învinși au fugit în Taiwan, mutând sediul Republicii Chineze de pe continent la Taipei.
Liderii chinezi succesivi au promis că într-o zi vor prelua controlul asupra Taiwanului, dar Xi, cel mai asertiv lider al Chinei din ultimele decenii, a intensificat retorica și agresiunea împotriva insulei democratice – alimentând tensiunea peste strâmtoare și stârnind îngrijorări pentru o confruntare militară.
„Taiwanul este teritoriul sacru al Chinei. Sângele este mai gros decât apa, iar oamenii de pe ambele maluri ale strâmtorii sunt legați prin sânge”, a spus Xi la banchetul la care au participat peste 3.000 de persoane, inclusiv oficiali, lideri de partide în pensie și demnitari străini.
El a cerut, de asemenea, schimburi economice și culturale mai profunde în strâmtoarea Taiwan și promovarea „armoniei spirituale a compatrioților de ambele părți”.
„(Trebuie) să ne opunem cu hotărâre activităților separatiste ale „independenței Taiwanului””, a spus Xi.
Beijingul l-a etichetat pe președintele Taiwanului Lai Ching-te drept „separatist periculos”, iar tensiunile s-au intensificat de la inaugurarea lui Lai în mai, în timpul căreia a cerut Chinei să înceteze intimidarea Taiwanului.
Oficialii din Taiwan spun că Beijingul a intensificat activitățile militare în jurul insulei în ultimele luni, inclusiv exercițiile din mai despre care armata chineză a spus că au fost concepute pentru a-și testa capacitatea de a „prelua puterea” asupra insulei.
Rachetele trase duminică au fost lansate de Unitatea de rachete a Armatei Populare Chineze de Eliberare în regiunile interioare ale Mongoliei Interioare, Gansu, Qinghai și Xinjiang, a declarat ministerul Apărării din Taiwan într-un comunicat, adăugând că forțele de apărare aeriană din Taiwan „și-au menținut un nivel ridicat de vigilență și și-au întărit alerta."
China a lansat cu câteva zile înainte o rachetă balistică intercontinentală în Oceanul Pacific, pentru prima dată în 44 de ani, într-un test public rar despre care analiştii spun că ar fi menit să trimită un mesaj Statelor Unite şi aliaţilor săi pe fondul tensiunilor regionale sporite.
Problema Taiwanului a devenit un punct major de disputa între China și SUA, care menține relații strânse, dar informale, cu Taipei și este obligată prin lege să furnizeze insulei arme pentru a se apăra.
Duminică, președintele american Joe Biden a aprobat un sprijin militar suplimentar de 567 de milioane de dolari pentru Taiwan, în cel mai mare pachet de ajutor pe care America l-a acordat insulei.
