Vladimir Putin și Xi Jingping denunță extinderea NATO și cer Occidentului să renunțe la ”ideologia războiului rece”

În declarația comună emisă de Kremlin, Putin și Xi au cerut NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul de securitate trilateral de la Aukus dintre Statele Unite și Regatul Unit și Australia.

Este cea de-a 38-a întâlnire a celor doi lideri din 2013. Cele două țări s-au angajat, de asemenea, să intensifice cooperarea pentru a contracara ”revoluțiile de culoare” și interferențele externe și au promis că vor aprofunda și mai mult coordonarea strategică ”back-to-back”.

Declarația arată cum China și Rusia au găsit tot mai multe puncte de interes comun în conflictele lor cu puterile occidentale, spun analiștii.

”Părțile se opun extinderii în continuare a NATO, solicită Alianței Nord-Atlantice să renunțe la abordările ideologizate ale războiului rece, să respecte suveranitatea, securitatea și interesele altor țări, diversitatea modelelor lor civilizaționale și cultural-istorice și să trateze dezvoltarea pașnică a altor state în mod obiectiv și echitabil”, se arată în document, potrivit The Guardian.

Sprijinind interesele Rusiei în Ucraina, China a spus că ”înțelege și sprijină propunerile prezentate de Federația Rusă privind formarea de garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic pe termen lung în Europa”.

În același timp, a abordat preocupările chineze cu privire la alianțele comerciale și de securitate conduse de SUA în regiune.

”Partidele se opun formării de structuri de bloc închis și tabere opuse în regiunea Asia-Pacific și rămân extrem de vigilente cu privire la impactul negativ al strategiei SUA pentru Indo-Pacific asupra păcii și stabilității în această regiune”, se arată în comunicat.

”Lucrăm împreună pentru a aduce la viață adevăratul multilateralism”, i-a spus Xi lui Putin, conform traducerii de la Kremlin a declarațiilor lor. ”Apărarea adevăratului spirit al democrației servește drept fundație de încredere pentru unirea lumii în depășirea crizelor și apărarea egalității.”

Întâlnirea de vineri este prima interacțiune față în față a lui Xi cu un lider străin în aproape doi ani. Liderul chinez nu a părăsit țara din ianuarie 2020, când s-a confruntat cu primul focarul de COVID-19 și a închis orașul central Wuhan, unde a fost raportat pentru prima dată virusul.

El se pregătește să se întâlnească cu peste 20 de lideri, odată cu începerea Jocurilor Olimpice de iarnă la Beijing. Avionul lui Putin a aterizat vineri după-amiază în capitala chineză, a informat postul de stat chinez CCTV.

După întâlnire, cei doi vor participa seara la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. Tensiunile în spirală cu Occidentul au întărit legăturile dintre cea mai mare națiune a lumii și cea mai populată. Putin a fost primul lider străin care și-a confirmat prezența la Jocurile Olimpice. Numele său se află în fruntea listei oficiale din China a demnitarilor străini care participă la Jocurile de iarnă.

”Îl cunosc pe președintele Xi Jinping de mult timp”, a declarat Putin, citat de CCTV, într-un raport de vineri. ”Ca buni prieteni și politicieni care împărtășesc multe puncte de vedere comune cu privire la rezolvarea problemelor lumii, am menținut întotdeauna o comunicare strânsă.”

Agenția de știri de stat Xinhua a publicat joi și un articol de la Putin, în care liderul rus a pictat portretul a doi vecini cu obiective globale împărtășite. ”Coordonarea politicii externe între Rusia și China se bazează pe abordări apropiate și coincidente pentru rezolvarea problemelor globale și regionale”, a scris Putin.

El a atacat, de asemenea, boicotările diplomatice conduse de SUA ale Jocurilor Olimpice de la Beijing, care au fost declanșate de abuzurile Chinei în domeniul drepturilor omului.

”Din păcate, încercările mai multor țări de a politiza sportul pentru interesele lor egoiste s-au intensificat recent”, a scris Putin, numind astfel de mișcări ”fundamentalmente greșite”.

La rândul ei, China a devenit mai vocală în sprijinul Rusiei în disputa cu puterile NATO asupra Ucrainei. Săptămâna trecută, ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, a numit preocupările de securitate ale Rusiei drept ”legitime”, spunând că ar trebui ”luate în serios și abordate”.

Moscova caută sprijin după ce desfășurarea a 100.000 de militari în apropierea graniței cu Ucraina a determinat națiunile occidentale să avertizeze cu privire la o invazie și să amenințe cu ”consecințe grave” ca răspuns la orice atac rusesc.

Relațiile dintre China și Rusia au revenit pe drumul cel bun pe măsură ce războiul rece s-a încheiat, în anii 1990, iar cei doi lideri de stat au încheiat și un parteneriat strategic în ultimii ani, lucrând îndeaproape pe probleme comerciale, militare și geopolitice.

Aceste legături s-au consolidat și mai mult în timpul erei Xi Jinping, într-o perioadă în care Rusia și China se află din ce în ce mai în dezacord cu puterile occidentale. În 2014, într-un spectacol de sfidare față de criticile acerbe occidentale cu privire la anexarea Crimeei, Putin a apelat la Xi pentru a căuta o alternativă. Beijingul și-a arătat sprijinul prin semnarea unui acord de 400 de miliarde de dolari, pe 30 de ani.

Alți lideri care se vor bucura de ospitalitatea lui Xi în timpul Jocurilor, fiind incluși liderul din Egipt, Abdel Fattah al-Sisi, Mohammed bin Salman din Arabia Saudită, din Kazahstan, Kassym-Jomart Tokayev și Andrzej Duda din Polonia.

Aproximativ 21 de lideri mondiali sunt așteptați să participe la Jocuri. Majoritatea acestor lideri guvernează regimuri nedemocratice, conform Indicelui de democrație al Economist Intelligence Unit, 12 etichetați fie ”autoritar”, fie ”regim hibrid”.