Autorităţile ruse nu trebuie să permită "revoluţii colorate" atât în Rusia, cât şi în statele membre ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC - care grupează, în afară de Federaţia Rusă, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan), a declarat marţi seara preşedintele rus Vladimir Putin, într-un interviu difuzat de postul de televiziune Mir, citat de portalul Gazeta.ru.
"Nu trebuie să permitem nimic de acest gen şi vom face tot posibilul pentru aceasta atât în Rusia, cât şi în ţările partenere OTSC", a afirmat Vladimir Putin, în condiţiile în care Moscova a acuzat în repetate rânduri Occidentul de orchestrarea unor "revoluţii colorate" în spaţiul CSI (Comunitatea Statelor Independente), inclusiv în Georgia şi Ucraina, unde în ultimii ani au venit la putere forţe prooccidentale ca urmare unor ample manifestaţii în masă.
Putin a subliniat că experţii ruşi sunt familiarizaţi cu diferite metode de organizare a unor astfel de acţiuni, care "conduc la destabilizarea gravă în aceste zone".
Moscova consideră până astăzi că înlăturarea de la putere a fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici, în urma unei mişcări populare fără precedent în fosta republică sovietică la sfârşitul anului 2013, eveniment ce a adus la guvernare forţe proeuropene, a fost o lovitură de stat sau o "revoluţie colorată", orchestrată de Vest.
Termenul de "revoluţie colorată" a devenit popular în anii 2000, odată cu "revoluţia portocalie" din Ucraina, "revoluţia trandafirilor" în Georgia, "revoluţia lalelor" în Kârgâzstan. Moscova include în aceeaşi categorie şi "primăvara arabă", considerând că o astfel de schimbare a puterii este un rezultat al influenţei politice externe asupra situaţiei interne.
Pentru a evita un scenariu similar, Rusia şi-a înăsprit controlul asupra mass-media şi ONG-urilor. În 2012, Moscova a votat o lege care obligă organizaţiile neguvernamentale ce primesc finanţare din străinătate şi au "activitate politică" să se înregistreze ca "agenţi străini" şi să se afişeze ca atare în orice activitate publică.
Deşi situaţia pe plan economic s-a înrăutăţit ca urmare a sancţiunilor impuse Rusiei de Occident în 2014 pentru rolul ei în criza ucraineană, nivelul de popularitate al lui Putin continuă să fie unul foarte ridicat, graţie propagandei în mass-media de stat, spun experţii. Se aşteaptă ca Putin - care domină peisajul politic al Federaţiei Ruse în ultimii 17 ani - să candideze pentru un nou mandat în alegerile prezidenţiale din 2018.
