Un om al străzii a moştenit 42.000 de euro, dar i-a pierdut în gară. Ce s-a întâmplat după: „Tremura de bucurie”
Publicat acum 2 ore si 49 minute
Medicul Oliver Johnson, în vârstă de 28 de ani, alături de o echipă de medici britanici, participa la un proiect de consolidare a sistemului de sănătate în capitala statului, Freetown, în momentul izbucnirii epidemiei de Ebola, şi a decis să rămână şi să facă tot posibilul pentru a ajuta populaţia.
"Eram conştienţi cu toţii de riscuri şi de faptul că trebuia să fim extrem de atenţi. Totuşi, ştiam că dacă purtam echipamentul de protecţie în mod corespunzător şi respectam protocoalele o să fim în regulă", a explicat el. "Aceasta însă nu lasă loc de eroare - cum ar fi o zgârietură accidentală sau să uiţi să te speli pe mâini", a adăugat el. "Dar pe măsură ce ne-am obişnuit cu acest lucru, am început să ne relaxăm cu toţii", a adăugat el.
Johnson a descris şi dificultăţile cu care s-a confruntat în această ţară care se recuperează după ani întregi de război civil, deoarece mulţi credeau că boala este o conspiraţie guvernamentală. Teama profundă i-a determinat pe unii bolnavi să încerce să fugă din spital, a povestit el.
"Ebola este o boală nouă în Sierra Leone şi când au apărut primele cazuri, multe persoane au crezut că este o conspiraţie guvernamentală pentru a submina unele grupări tribale, pentru a fura organe sau a obţine bani de la donatorii internaţionali", a explicat Johnson. "Această legătură a susţinut în mare măsură scepticismul faţă de medicina occidentală şi încrederea în practicile tradiţionale. Rudele nu pot vedea ce se întâmplă cu pacienţii atunci când aceştia sunt izolaţi, aşa că unii se tem că sunt luaţi pentru a fi ucişi de medici", continuă el. "Aceasta determină uneori pacienţii să se opună izolării şi să încerce să fugă sau să fie luaţi de membrii familiilor", explică medicul.
