Ungaria anunță că își va reduce bugetul pentru apărare începând de anul viitor, un moment neașteptat pentru acest lucru, având în vedere revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și politica clară a acestuia de obține de la cât mai mulți membri NATO procente mai mari din PIB pentru acest domeniu esențial.
Potrivit planului fiscal pentru 2025, publicat săptămâna aceasta și citat de Bloomberg, Ungaria intenţionează să reducă cheltuielile cu apărare până la sub 2% din Produsul Intern Brut, de la un nivel ţintă de 2,2% din PIB în acest an. De asemenea, cheltuielile militare ar urma să fie mai mici şi în termeni nominali în 2025, comparativ cu 2024.
Diminuarea cheltuielilor cu apărarea în Ungaria, ţară care se confruntă cu probleme bugetare, contrastează cu cheltuielile crescute din alte state membre NATO din Europa de Est, precum ţările baltice sau Polonia, care alocă apărării peste 3% din PIB, din cauza îngrijorărilor crescute cu privire la securitatea lor după invazia rusească din Ucraina.
Confruntat cu o economie slabă, premierul guvernului ungar, Viktor Orban, are dificultăţi în a crea spaţiul de manevră necesar pentru a putea oferi stimulente înainte de alegerile din 2026, care se prefigurează a fi cele mai disputate de la revenirea la putere a lui Orban în urmă cu 14 ani, scrie Bloomberg.
Presiunile la adresa autorităţilor de la Budapesta s-au intensificat şi ca urmare a faptului că executivul european a reintrodus, în acest an, procedura de deficit excesiv împotriva Ungariei, din cauza derapajului fiscal, iar agenţiile de rating au avertizat că există riscul unei retrogradări dacă guvernul ungar va relaxa obiectivele bugetare.
Guvernul condus de Orban a majorat cheltuielile cu apărare începând din 2018, când aloca pentru apărare doar 1% din PIB. Între timp, au fost semnate mai multe contracte mari de achiziţii precum cele pentru noi tancuri Leopard de la firma germană Rheinmetall AG, noi avioane de vânătoare Gripen de la grupul suedez Saab AB şi un sistem de apărare aeriană americano-norvegian.
