Viitorul Ucrainei și al Europei se joacă la Conferința de la Munchen: „Riscul este de a se merge spre o formă de Yalta 2”

Începând de vineri, are loc la Munchen una dintre cele mai importante reuniuni de la preluarea mandatului de către președintele SUA, Donald Trump. Conferința de Securitatea de la Munchen din 2025 este văzută ca o reuniune crucială pentru viitorul Ucrainei și al Europei, după dezghețarea relațiilor dintre SUA și Rusia. „Riscul este de a se merge spre o formă de Yalta 2”, avertizează fostul ministru de Externe al României, Titus Corlățean, care explică pentru Antena3.ro care sunt noile provocări de securitatea pentru Europa.

Conferinţa internaţională de la München  este unul dintre cele mai prestigioase forumuri de securitate, care reunește lideri și factori de decizie importanți în materie de securitate și apărare. De la prima ediție (în 1963, ca “Internationale Wehrkunde–Begegnung”), reuniunea constituie un reper major al dezbaterilor din domeniul securității la nivel european și euro-atlantic. Evenimentul se remarcă și prin dezbateri și schimburi informale pe teme de actualitate și de perspectivă. 

În 2025, conferință ar putea avea un impact major pentru resetarea jocurilor de putere între Statele Unite și Europa. La Munchen, vor fi prezenți vicepreședintele american JD Vance și secretarul de stat american Marco Rubio. Aceștia vor purta discuții inclusiv cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre pregătirea negocierilor de pace în Ucraina.

Donald Trump a anunțat că reprezentanţi ai Statelor Unite şi Rusiei urmează să se întâlnească vineri, la Munchen.

„Ucraina este de asemenea invitată”, precizează el.

„Rusia va fi acolo cu oameni de la noi. Ucraina este de altfel invitată. Nu ştiu exact cine va reprezenta fiecare ţară, dar vor fi responsabili înalţi din Rusia, din Ucraina şi din Statele Unite”, a declarat preşedintele american presei, în Biroul Oval.

„Riscul este de a se ceda tentației și de a se merge spre o formă de Yalta 2”

Întâlnirile din Munchen au loc după discuția dintre Trump și Putin, în urma căreia Rusia a fost readusă la masa discuțiilor despre Ucraina, iar îngrijorarea aliaților europeani a crescut semnificativ odată cu noua poziționarea a administrației de la Casa Albă.

Citește și CNN: Relațiile Americii cu Europa nu vor mai fi niciodată la fel. Două lovituri fulger date de Trump relației euro-atlantice

Marea Britanie, Germania, Franța, Polonia, Italia și Spania, au semnat, joi, ca reacție la discuțiile Trump-Putin, o declarație comună în care anunță că se angajează pentru „independența, suveranitatea și integritatea teritorială” a Ucrainei. De asemenea, solicită ca Ucraina și Europa să facă parte din orice negocieri, adăugând că ar trebui să li se ofere garanții de securitate puternice.

După 24 de ore de declarații dure făcute de SUA, există sentimentul că liderii Europei au fost luați prin surprindere, că se tem acum să nu fie lăsați la o parte din orice potențial acord cu Rusia pentru Ucraina și că nu vor avea nicio influență asupra viitorului securității europene.

Redeschiderea negocierilor cu Rusia a adus bucurie la Kremlin, care a transmis, joi, că Ucraina va participa „într-un fel sau altul” la orice viitoare discuţii destinate să pună capăt conflictului, dar că va exista şi o componentă bilaterală, separată, a dialogului între Rusia şi SUA ca rezultat al convorbirii purtate în ajun de preşedinţii Vladimir Putin şi Donald Trump, care însă nu au menţionat în niciun fel eventuala participare a Europei la masa tratativelor.

„Riscul este de a se ceda tentației și de a se merge spre o formă de Yalta 2. Europenii au datoria, într-un dialog sincer cu partenerul american, să își aducă aminte că împreună au trecut pe ambele maluri ale Atlanticului prin provocările comuiniste și staliniste și că beneficiile unei cooperări stranse între Europa și America sunt mult mai mari decât tentațiile de circumstanță de a se merge spre un sistem bipolar în care europenii să nu mai aibă niciun cuvânt de spus”, explică fostul ministrul de externe al României, Titus Corlățean.

În urmă cu 80 de ani, în februarie 1945, avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară, și și-au împărțit sferele de influență.

Acesta menționează că în acest moment regulile jocului se schimbă, iar pericolul major este ca un stat agresor să fie recompensat cu teritorii și să nu sufere nicio consecință pentru o crimă de agresiune.

„Nu doar pentru România, în primul rând pentru lumea democratică înseamnă o resetarea profundă a modului în care societatea internațională trebuie să funcționeze. Pentru că regulile jocului au fost stabilte de puterile învingătoare prin Carta ONU. Atât preambulul cât și primele articole stabilesc regulile de bază conform cărora funcționează societatea internațională, le-am numit normele de drept internațional de tipul: Să nu folosești forța sau amenințarea cu forța; Sa recurgi la măsuri pașnice; Să respecți independența statelor.

În clipa de față se schimbă profund paradigma și se merge pe o direcție unde se deschide un drum pe care nu îl cunoaștem și consecințele pot fi severe: se schimbă regulile jocului și înțelegem că cineva care a creat un precedent atacând un alt stat, nerecurgând la modalități pașnice sau juridice, practic acel stat care a comis o crimă de agresiune, care e cea mai gravă în scala crimelor internaționale, peste crimele de razboi, de genocid, în ciuda faptului că a comis aceasta chestiune, lucrul ăsta nu mai contează. Statul respectiv va putea beneficia de teritorii, de resurse, inclusiv umane, fără să fie sancționat. S-a creat precedentul. Mâine sau poimâine un alt actor ar putea face același lucru.

În toată discuția asta lipsește un cunvânt. Cei care invocă pacea, sunt și unii așa-ziși suveraniști prin România care tot spun asta, ne dorim pacea, dar pacea trebie să fie justă și asta lipsește din discuția pe care o vedem și un rol al europenilor în această discuție”, explică fostul ministru.

Noi tensiuni între SUA și aliații săi?

Legăturile tradiționale strânse dintre SUA și Europa au definit Conferința de securitate de la München de zeci de ani. În ciuda unor diferențe, a existat întotdeauna o bază solidă. Toți au lucrat bine împreună și s-au respectat reciproc.

Dar de când președintele american Donald Trump a intrat în funcție, o astfel de siguranță s-a prăbușit.

Un lucru este cert: un vânt diferit suflă acum dinspre Statele Unite, după primele câteva săptămâni ale celui de-al doilea mandat al lui Trump ca președinte al SUA. „America First” este mantra neclintită a lui Trump, chiar dacă vine în detrimentul aliaților săi.

Este posibil ca aceste tensiuni să modeleze unele dintre dezbaterile care vor avea loc în sălile de conferințe ale Bayerischer Hof, prestigiosul hotel din München unde politicieni, lideri militari și experți se vor întâlni între 14 și 16 februarie.

Șaizeci de șefi de stat și de guvern sunt așteptați să participe la MSC, care este considerat cel mai important forum din lume pentru politica de securitate.

Donald Trump a dat deja un ton nou, mai clar relațiilor transatlantice. „Am fost înșelați de națiunile europene atât în ​​privința comerțului, cât și în privința NATO”, se arată într-un citat al lui Trump în timpul campaniei sale electorale, publicat în „Raportul de securitate de la Munchen”, care însoțește conferința. El a continuat spunând Europei: „Dacă nu plătiți, nu vă vom proteja”.

Joi, șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a îndemnat țările NATO să mărească cheltuielile pentru apărare. „2% este un început, așa cum a spus președintele Trump, dar nu este suficient. Nici 3%, nici 4%. Mai degrabă 5%. Reprezintă investiții reale, urgență reală”, a spus Hegseth.

Cine reprezintă România la Conferința de la Munchen

Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, va participa, de vineri până duminică, la a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen.

Potrivit unui comunicat de presă, în cadrul MSC 2025 vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic. „În marja Conferinţei, ministrul Afacerilor Externe va avea întâlniri bilaterale cu omologi şi personalităţi politice din Europa, America de Nord, Asia-Pacific, Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, şi va participa la o serie de evenimente tematice asociate MSC 2025”, informează MAE.

Potrivit MAE, Conferința este o excelentă oportunitate pentru România. „Ministrul Afacerilor Externe o să aibă o serie de întâlniri și discuții acolo. Pozițiile României sunt ancorate în principii și interese, deci nu se schimbă în funcție de context. Ce se schimba în raport cu evoluții de context este modul în care acestea sunt asigurate. NATO este un pilon de securitate și tot așa este și UE și parteneriatele strategice ale Romaniei”, răspunde MAE, întrebată de poziția României în raport cu recentele evoluții globale.

Ministrul Hurezeanu a avut deja mai multe întâlniri importante, joi, cu oficiali ai noii administrații Trump.