Înainte de divizarea Ciprului, în 1974, Varosha era o staţiune înfloritoare din Famagusta, scrie bbc.co.uk.
Oameni celebri şi bogaţi erau atraşi aici de cele mai bune plaje de pe insulă. Pe aici au trecut Richard Burton şi Brigitte Bardot, iar hotelul Argo, de pe strada JFK, se spune că era favoritul actriţei Elizabeth Taylor.
Se spune că cei care se întorceau din Varosha (Maraş, în turcă) păstrau mereu o amintire romantică a acestor locuri. Staţiunea cipriotă, comparată cu Riviera franceză, era şi un centru al manifestărilor artistice şi intelectuale.
În urmă cu 40 de ani, după o perioadă de violenţe interetnice ce au culminat cu o lovitură de stat după model grecesc, Turcia a invadat Ciprul şi a ocupat partea de nord a acestuia.
În timp ce trupele turceşti se apropiau de Varosha, comunitatea greacă şi-a părăsit casele, cu gândul că vor reveni îndată ce lucrurile se vor calma. Dar staţiunea a fost împrejmuită cu garduri de sârmă de către turci şi a rămas, de atunci, un oraş fantomă.
O rezoluţie a Naţiunilor Unite, din 1984, cerea plasarea staţiunii sub control ONU şi interzicerea colonizării zonei din care grecii fuseseră forţaţi să plece.
În 2003, când a fost aplicată, pentru prima dată, o relaxare a restricţiilor de circulaţie, ciprioţii din ambele tabere au putut să intre în zona protejată de ONU, trecând "Linia Verde".
Pentru cei care păstraseră o amintire paradisiacă a acestor locuri a fost un şoc să vadă un peisaj mai degrabă post-apocaliptic.
"Natura preluase controlul. Tufişurile acoperiseră aproape cu totul cei şase kilometri pătraţi ai staţiunii. Copacii creşteau în mijocul sufrageriei. Era un oraş fantomă", povesteşte Vasia Markides, o cetăţeană americană de 34 de ani, de origine greco-cipriotă. Părinţii săi fugiseră chiar în ziua nunţii, lăsând în urmă cadourile nedesfăcute. Alţi locuitori povestesc despre mâncarea lăsată pe foc, într-un tablou ce pare să surprindă o scenă încremenită în timp.
Există semne ce avertizează turiştii curioşi că "fotografiatul şi filmatul sunt strict interzise". Cei care trec de zona împrejmuită îşi riscă viaţa. Foştii locuitori, exilaţi, agaţă adesea, de gard, scrisori de dragoste şi flori.
În afară de soldaţii turci, puţini sunt cei care s-au aventurat în acest loc. Însă cei care au reuşit descriu privelişti uimitoare: o reprezentanţă auto plină de maşini abia ieşite din fabrică, în 1974, vitrine dincolo de care manechinele sunt îmbrăcate după o modă demult apusă, dune de nisip pe care specii rare de broaşte ţestoase le folosesc pentru a-şi face cuib.
Deşi semnele degradării sunt evidente, iar infrastructura este ireparabilă, atât grecii cât şi turcii din Cipru doresc un viitor mai bun pentru Varosha.
