Deși aliate la nivel informal, cu o declarată „prietenie fără limite” între dictatorii Putin și Xi, relația dintre Rusia și China este o testată de o nouă rivalitate între spionii celor două dictaturi, care încearcă să recruteze în Europa din aceleași zone, relatează Politico.
Operațiunile de spionaj ale Rusiei și Chinei, inclusiv cele de recrutare a agenților, devin tot mai suprapuse în interiorul Uniunii Europene, a declarat, pentru Politico, un oficial european de rang înalt în domeniul informațiilor. Analiștii spun, de asemenea, că regimul de la Beijing și-a intensificat tot mai mult operațiunea de influențare a Europei.
Cele două regimuri dictatoriale, aflate într-un parteneriat vechi, deși nu sunt formal aliate, împărtășesc un obiectiv similar – subminarea Occidentului, slăbirea sprijinului pentru Ucraina și divizarea democrațiilor liberale, a declarat oficialul citat, Michal Koudelka, șeful agenției de informații interne a Cehiei.
„Nu este o coincidență că aceleași entități ar putea servi intereselor și Rusiei, dar și Chinei”, a declarat Koudelka.
Există dovezi că cele două dictaturi încearcă să recruteze agenți din același „bazin” de politicieni anti-occidentali de la marginea sistemelor politice europene. Colaborarea formală între agențiile lor de informații rămâne limitată.
„Totuși, motivul din spatele acestor lucruri nu este o colaborare sau o coordonare între serviciile din cele două țări, ci simplul fapt că ambele au obiective antagoniste față de «Occidentul colectiv» de astăzi”, adăugat oficialul citat.
Partea ascunsă a relației Rusia-China
Comentariile lui Koudelka marchează primul moment în care un oficial de rang înalt european în domeniul informațiilor vorbește public despre operațiunile rusești și chinezești de spionaj în Europa de când agenția sa a descoperit o uriașă campanie de influență a Rusiei, în luna martie.
Dezvăluită public în comun de agenția cehă și de prim-ministrul belgian, operațiunea Rusiei țintea membri ai Parlamentului European și îi invita să participe la o emisiune TV numit „Vocea Europei”.
Ulterior, s-a dezvăluit că era vorba de o emisiune finanțată de agenți ai Kremlinului. Mai mulți participanți la „Vocea Europei” au fost raportați ca fiind beneficiari ai unor sume de bani primite din China.
Această suprapunere a operațiunilor Rusiei și Chinei reprezintă partea ascunsă a relației tot mai bune dintre cele două regimuri, conform analiștilor de securitate.
„Ambele țări știu că nu pot să învingă UE sau NATO economic sau prin forță, așa că strategia lor este să le distrugă unitatea, coeziunea și pregătirea prin toate modalitățile pe care le au la dispoziție”.
Analiștii de securitate spun că sursele media din China și Rusia își amplifică și își preiau ficțiunea propagandistică una celeilalte, într-o formă de colaborare indirectă.
„Riscul ca spionii chinezi să influențeze politica european cu ajutorul rețelelor cultivate de Rusia cae au penetrat partidele extremiste din Europa, și de stânga dar și de dreapta, e tot mai mare”, spune Gunnar Wiegand, fost expert pe Asia la serviciul diplomatic al UE.
„Am văzut asta concret în contextul alegerilor pentru Parlamentul European”, a adăugat el.
Rețeaua chineză, în plină dezvoltare
Până acum, liderii europeni au fost mai reticenți în a acuza regimul de la Beijing, față de omologii lor americani.
Întrebat dacă China furnizează Rusiei ajutor pentru războiul din Ucraina, șeful diplomației europene, Josep Borrell, declara, în iunie, că nu a văzut dovezi în acest sens.
Astfel de declarații îi stimulează pe spionii chinezi să acționeze și mai puternic. Ei erau deja în căutarea unor politicieni extremiști care și-au făcut publică susținerea pentru puteri străine agresive – Rusia, în acest caz.
Un exemplu recent de „cros-recrutare” chino-rusă este Frank Creyelman, un politician naționalist flamand.
Creyelman a fost exclus din partidul său după un raport de presă din 2023 în care se detalia felul în care a primit bani de la un spion chinez în schimbul unor acțiuni pro-Beijing. Creyelman era cunoscut, anterior, pentru pozițiile sale pro-ruse – el călătorise, anterior, la Moscova, și făcuse publică opoziția sa față de ajutorul occidental pentru Ucraina.
Un alt caz este Filip Dewinter, un alt membru marcant al partidului belgian Vlaams Belang. Dewinter s-a ocupat de misiuni de observare a alegerilor pentru Rusia înainte de a fi abordat de șeful spionilor chinezi pentru a acționa ca think-tanker, conform unei investigații realizate de media belgiene.
Presa belgiană a scris că Dewinter a primit sume de bani de la companii ale Partidului Comunist Chinez, inclusiv de la Asociația Chineză pentru Contacte Amicale Internaționale – o organizație paravan a spionajului regimului de la Beijing.
Dewinter neagă ferm toate acuzațiile că ar fi acționat cu știință ca agent al intereselor chineze pe continent. O investigație a comisiei de etică a parlamentului flamand nu a găsit motive să-l sancționeze.
Dewinter rămâne membru al Vlaams Belang, în timp ce Creyelman a fost dat afară după dezvăluirea relațiilor lui cu China.
Politicieni europeni prinși în pânza spionajului Chinei
China își dorește să exploateze și mai mult rețeaua de spionaj rusească din Europa pentru a-și avansa propriile obiective – în principal dezbinarea țărilor UE și slăbirea relațiilor lor cu Statele Unite, conform experților de securitate.
„Aceștia sunt oameni care multă vreme au fost cooptați de ruși, iar acum, și de chinezi. Chinezii și-au dat seama că aceștia sunt oameni susceptibili la orice promisiuni li se fac. Ideologia e de multe ori un factor mai important decât banii”, spune Filip Jirous, analist independent, despre politicienii prinși în rețelele chinezești și rusești.
La începutul anului, poliția gemană a arestat un consilier parlamentar al lui Maximilian Krah, un europarlamentar german, pentru suspiciunea că spiona pentru China. Arestarea a avut loc la câteva zile după ce Krah a fost numit un participant cheie la rețeaua de propagandă „Vocea Europei”.
O mulțime de politicieni de extremă dreapta și de extremă stânga din mai multe țări europene s-au alăturat deja unor misiuni speciale de observare pentru a servi intereselor regimului de la Kremlin – misiune de observare a alegerilor în regiunile ocupate din Ucraina sau în regiuni din Rusia însăși.
Astfel de adeziuni au creat un bazin mare de posibili recruți și pentru spionajul chinez – o bază de date a arătat un număr mare de astfel de politicieni din partidele de extremă dreapta din Germania, Franța sau Belgia, printre altele.
Acesta este modul prin care politicieni precum Frank Creyelman au ajuns pe radarul șefului spionilor chinezi care încearcă să construiască o rețea de agenți în Europa.
Conform informațiilor publicațiilor Le Monde, Spiegel sau FT, Creyelman a primit vreme de ani de zile plăți de la spionul cunoscut cu numele de „Daniel Woo”.
Le Monde a scris că, grație recrutărilor din Europa, Woo a reușit să „influențeze cu succes dezbaterile din Bundestag-ul german și să disemineze propagandă”.
