Cutremurul devastator cu magnitudinea de 7,8 de sâmbătă este cel cel mai mare dezastru înregistrat în Nepal în ultimii 80 de ani, soldat cu peste 5.000 de morţi şi pagube uriaşe.
Potrivit datelor seismologice preliminare obţinute în baza undelor sonore care străbat Pământul după fiecare cutremur, pământul pe care se află capitala Kathmandu s-ar fi deplasat cu aproximativ trei metri spre sud-vest, a declarat James Jackson, un expert în tectonică de la Universitatea Cambridge.
CUTREMURUL devastator din Nepal, EXPLICAT de seismologi. Ce s-a întâmplat de fapt
Analiza sa este similară celei efectuate de către Sandy Steacy, şefa Facultăţii de Ştiinţe Fizice de la Universitatea din Adelaide.
"Probabil că seismul a avut loc pe falia inversă a Himalayei, o placă despărţitoare, care separă subcontinentul indian nordic, aflat în mişcare, de Eurasia", a declarat Steacy.
"Falia coboară aproximativ zece grade către nord-nord-est. Mişcarea relativă în zona faliei a fost de trei metri, chiar la nord de Kathmandu", a adăugat ea.
Falia se află între două plăci tectonice - una pe care se află India şi care o împinge pe cealaltă, pe care se află Europa şi Asia, cu o medie de aproximativ doi centimetri pe an - un proces care a condus la formarea Munţilor Himalaya.
Mark Allen de la Facultatea de Ştiinţele Pământului de la Universitatea Durham din Marea Britanie a explicat că stâncile de deasupra faliei s-au deplasat către sud, pe cele de dedesubt, conducând la o scurtare a scoarţei Pământului în regiune.
"Ar fi simplist să se spună că oraşul Kathmandu a fost mutat cu trei metri", a declarat el.
"Ar putea să fi avut loc o alunecare de trei metri, pe falie, la punctul de nucleaţie al cutremurului, la 15 kilometri adâncime. Însă aceasta dispare în toate direcţiile, inclusiv în sus, spre suprafaţă", a adăugat el.
Este neclar dacă modificările sunt atât de importante încât să impună ajustarea hărţilor de înaltă precizie.
Everestul nu se află pe falie
În pofida faptului că oraşul Kathmandu s-a deplasat, este puţin probabil ca înălţimea Muntelui Everest - cel mai înalt din lume - să se fie modificat cu mai mult de câţiva milimetri, având în vedere că muntele nu se află direct deasupra liniei faliei.
"Principala alunecare a avut loc la vest de Everest. Mutele nu se află direct deasupra planului faliei", a subliniat Steacy.
"În plus, scufundarea faliei este foarte puţin profundă. Trei metri în plan orizontal nu înseamnă mare lucru pe verticală", a adăugat ea.
Allen împărtăşeşte aceeaşi opinie. "Ar putea exista un efect, dacă vreo avalanşă a dislocat din zăpada care acoperă vârful", a adăugat el.
Ian Main, un profesor de seismologie la Universitatea din Edinburgh, este de părere că a avut loc o "mică" schimbare în înălţime, dar că este prea devreme să fie precizată.
"Vom afla în curând dacă a avut loc vreo modificare a înălţimii care poate să fie detectată", după analizarea unor date culese prin satelit înainte şi după cutremur, a precizat el.
Everestul se ridică la 8.848 de metri deasupra nivelului mării. Cutremurul de sâmbătă a provocat o avalanşă pe munte, în care au fost ucise cel puţin 18 persoane la tabăra de bază.
Unii experţi au avertizat că în lunile următoare ar putea să aibă loc noi replici.
"Alunecarea din 25 aprilie a crescut presiunea asupra altor segmente ale aceleiaşi falii sau ale unor falii adiacente, care sunt susceptibile să se rupă la rândul lor. (...) Ar putea avea loc noi cutremure, legate de evenimentul principal, timp de luni de zile de-aici înainte în regiune", a declarat Allen.
