Presa germană urmărește îndeaproape extinderea controalelor la toate graniţele Germaniei, controale care au început de la miezul nopții de duminică spre luni şi vor fi puse în aplicare timp de șase luni. Jurnaliștii din Germania au dat ca exemplu România, care luptă pentru deschiderea granițelor, integrarea în spațiul Schengen, toate astea în timp ce a reușit să rezolve problema migrației.
Mai multe publicații din Germania, printre care și Die Welt, scriu despre decizia Germania de a introduce controale la frontiere și compară situația cu cea a României, țară care speră ca până la finalul anului să intre în Spațiul Schengen și cu frontierele terestre.
„Acum există, aşadar, controale constante la frontieră pentru a face față imigrației ilegale. O măsură căreia factorii de decizie de la Berlin au încercat să-i reziste în ultimii zece ani. Totul s-a terminat, de acum încolo se vor efectua controale. Acest fapt nu se datorează presiunii crescute a imigrației sau unei amenințări în creştere din partea terorismului islamist sau unei noi situații juridice, ci este mai degrabă din cauza unui sentiment mai general care predomină în țară și a rezultatelor de la recentele alegeri”, scrie Die Welt.
România duce propria bătălie
Comentând decizia ministrului german de Interne, Nancy Faeser, Die Welt subliniază: „Pare imposibil ca ministrul să demonstreze că există o situaţie de urgență. Și este, de asemenea, îndoielnic că ceva se va schimba în bine pe termen lung. Chiar crede cineva că imigranții și refugiații vor renunța la visul pe care și l-au construit ani de zile de a avea o viață în Germania doar pentru că nişte polițiști vor efectua verificări pe autostrăzi, când doar invocând cuvântul „azil” ar trebui să li se permită intrarea în ţară?
Ceea ce se cere ar fi un efort european. Proceduri de azil în afara UE și decizii rapide. Acorduri cu alte țări vecine, returnări reale, poate după modelul acordului cu Rwanda şi reducerea stimulentelor (…) În comparaţie cu toate acestea, noile măsuri au o influență redusă. Este cu siguranță un pas mic către o mai bună gestionare a imigrației”.
În timp ce Germania extinde controalele la frontieră, deși face parte din spațiul Schengen, România, pe de altă parte, duce propria bătălie și „visează la integrarea deplină în Tratatul Schengen. Ba chiar își apără granițele cu ajutorul tehnologiei”. „Imigrația ilegală a scăzut practic la zero”, notează Frankfurter Allgemeine Zeitung într-un articol amplu. „Acum, suntem parte a Schengen”. Cu acest mesaj sunt întâmpinaţi vizitatorii Aeroportului București. Acest mesaj înseamnă mult mai mult decât faptul că oamenii pot călători pur şi simplu cu actul de identitate în buzunar. Mai important este mesajul că România, la 17 ani de la aderarea la UE, se simte acum parte a unei Europe fără bariere. Într-un moment în care tot mai multe state membre UE preferă controale la granițele lor, această țară sud-est europeană surprinde cu un mesaj optimist”, scrie ziarul din Frankfurt.
Cătălin Predoiu: "Imigrația ilegală a fost practic eliminată”
Dar ce face România diferit în ceea ce privește protecția frontierei şi se consideră un succes? „Cu câțiva ani în urmă, România făcea, într-adevăr, parte din așa-numita Rută Balcanică. Era parte a rutei pentru migrația ilegală care pornea din Grecia, trecea prin alte țări din sud-estul Europei și prin Austria către Germania (…) Astăzi, imigrația ilegală a fost practic „eliminată”, spune ministrul de Interne al României, Cătălin Predoiu. Mai precis: în 2021, au fost înregistrate 85.000 de treceri ilegale pe la granița cu Serbia. Anul acesta doar 24 de imigranți au încercat să intre ilegal în țară și doar zece au reușit.
Ministrul român a explicat că nu au creat în România o barieră „fizică” în calea imigrației ilegale, ci una „tehnologică”. La centrul de control al Poliţiei de frontieră din București, ecranele arată imagini de la granița lungă de aproape 2.000 km, care este și frontiera externă a UE. „Împărţirea sarcinilor este extrem de funcțională. În primul rând, angajații analizează imagini în timp real, în al doilea rând, comunică telefonic în caz de urgență și în al treilea rând verifică bazele de date. Și, desigur, se aplică deja normele Schengen”.
