Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, s-a declarat joi favorabil ideii ca statele UE să poată alege între primirea refugiaţilor şi oferirea unor contribuţii financiare pentru gestiunea migraţiei şi pentru proiecte de dezvoltare în Africa, în opinia sa aceasta fiind o soluţie pentru a se debloca reforma sistemului european de azil, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
Vorbind la o conferinţă de presă, în timpul summitului european ce are pe agendă şi problema migraţiei, Tajani a cerut 'mai multă solidaritate' pentru a ajuta Italia, Grecia, Franţa, Spania, Malta şi Germania, ţări pentru care sosirea migranţilor ilegali reprezintă 'o problemă grea'.
În opinia preşedintelui Parlamentului European, opţiunea de a permite statelor membre ale UE să contribuie cu fonduri în locul acceptării unor cote obligatorii de refugiaţi ar putea fi 'un compromis' care să permită reforma politicii europene de azil înscrisă în aşa-numitul regulament de la Dublin.
'Fără relocare - dar mai mulţi bani pentru Africa', astfel şi-a sintetizat Tajani mesajul. 'Este mai bine să avem un acord cu un compromis decât să nu aven niciun acord', a apreciat preşedintele PE, mărturisind însă că, el personal, susţine ideea repartizării migranţilor între statele membre ale UE prin cote obligatorii, iniţiativă respinsă de unele ţări est-europene, mai ales cele din Grupul de la Vişegrad.
Un mesaj asemănător despre eventuale contribuţii în locul cotelor de refugiaţi a fost transmis recent omologilor săi europeni de ministrul german de externe, Heiko Maas. 'Nu îi putem forţa (pe alţii să preia refugiaţi), dar cei care nu fac aşa trebuie cumva să contribuie altfel, cum ar fi (...) în Africa', a indicat şeful diplomaţiei germane.
Potrivit unor surse diplomatice de la Bruxelles citate de Reuters, state precum Germania, Franţa sau Olanda, susţinătoare ferme ale ideii cotelor de refugiaţi, ar putea fi acum mai dispuse la un compromis cu cele care resping astfel de cote pentru a se avansa în reforma regulamentului de la Dublin, însă un acord în acest sens ar putea necesita mai mult timp, un motiv fiind şi linia dură antiimigraţie susţinută de lideri precum premierul ungar Viktor Orban sau vicepremierul italian Matteo Salvini, care critică adesea modul în care UE gestionează această chestiune.
