Actul european privind inteligenţa artificială (Legea privind inteligenţa artificială), prima normă de acest fel în lume, intră în vigoare joi, urmărind să reglementeze utilizarea acestei tehnologii în funcţie de riscul pe care îl prezintă pentru oameni şi în acelaşi timp să stimuleze industria europeană în faţa giganţilor precum China sau Statele Unite, consemnează agenţia EFE şi un comunicat al Comisiei Europene.
Acest regulament european „va conduce la dezvoltarea unei inteligenţe artificiale (IA) în care europenii pot avea încredere şi va oferi sprijin IMM-urilor şi start-up-urilor europene pentru a aduce soluţii inovatoare de inteligenţă artificială pe piaţă", a afirmat pe reţeaua de socializare X preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Legea permite sau interzice utilizarea inteligenţei artificiale în funcţie de riscul pe care îl generează pentru oameni şi identifică sisteme cu risc ridicat care pot fi folosite doar dacă respectă drepturile fundamentale.
Mai exact, ea face distincţia între sistemele IA care prezintă un „risc inacceptabil" la adresa drepturilor fundamentale şi care vor fi interzise, sisteme cu „risc ridicat", care nu vor fi interzise, dar vor fi supuse unor cerinţe stricte, sisteme cu riscuri de transparenţă, cum ar fi „chatbots", şi sisteme de risc „minim", care formează majoritatea sistemelor de IA şi nu vor fi supuse reglementărilor.
În virtutea acestei clasificări, legea interzice toate sistemele de categorizare biometrică după convingeri politice, religioase, filosofice sau după rasă şi orientare sexuală, precum şi pe cele care evaluează oamenii în funcţie de comportamentul şi caracteristicile lor personale şi cele capabile să manipuleze comportamentul uman.
Vor fi de asemenea interzise sistemele menite să extindă ori să creeze baze de date faciale prin captarea nediscriminatorie de date pe internet sau înregistrări audiovizuale, iar sistemele care pot recunoaşte emoţiile vor fi interzise la locurile de muncă şi în şcoli.
În general, legea inteligenţei artificiale interzice supravegherea în masă în spaţiile publice, dar permite organelor de drept să utilizeze camere biometrice de identificare în anumite cazuri cu autorizaţie judiciară prealabilă, lucru care a fost unul dintre cele mai dificile puncte ale negocierilor dintre Parlamentul European şi Consiliul UE (statele membre) în stabilirea formei finale a regulamentului.
Astfel, aceste sisteme vor putea fi folosite pentru a preveni o ameninţare teroristă iminentă, pentru a localiza sau identifica o persoană care a comis infracţiuni de terorism, trafic de persoane, exploatare sexuală sau o infracţiune împotriva mediului, de exemplu, precum şi pentru a căuta victime ale acestor delicte.
De asemenea, regulamentul identifică sisteme cu risc ridicat care pot fi comercializate numai dacă dezvoltatorii lor garantează că respectă drepturile fundamentale, de pildă cele care pot influenţa rezultatul alegerilor sau cele utilizate de instituţiile financiare pentru a evalua solvabilitatea şi ratingul de credit al clienţilor.
Pe de altă parte, regulamentul stabileşte o serie de obligaţii pentru sistemele de inteligenţă artificială de uz general pe care se bazează programe precum ChatGPT, al companiei OpenAI, sau Bard, al companiei Google.
Concret, aceste programe vor trebui să precizeze dacă un text, un cântec sau o fotografie au fost generate prin inteligenţă artificială şi să garanteze că datele folosite de sisteme respectă drepturile de autor.
Companiile care nu se conformează prevederilor regulamentului riscă amenzi de până la 7% din cifra lor anuală de afaceri globală atunci când încălcările sunt legate de aplicaţii interzise, de până la 3% atunci când sunt legate de alte obligaţii şi de până la 1,5% din cifra de afaceri pentru furnizarea de informaţii incorecte.
Statele UE au termen până la 2 august 2025 să desemneze autoritatea care se va ocupa de aplicarea legislaţiei la nivel naţional, în timp ce la nivel european sarcina va reveni unui nou Birou IA din cadrul Comisiei Europene.
Cele mai multe prevederi ale regulamentului se vor aplica începând cu 2 august 2026, cu excepţia interzicerii sistemelor de risc inacceptabile, care va intra în vigoare în termen de şase luni, şi a regulilor pentru IA de uz general, care vor intra în vigoare într-un an.
