În condițiile în care costul hranei pentru o familie a crescut cu aproximativ 2.290 de lire sterline, consumatorii din Suedia, la fel ca mulți alții din Europa, iau măsuri directe.
Un student suedez a monitorizat prețul ciocolatei și al chipsurilor și a observat că ambele au crescut astronomic.
„Absolut, prețurile au crescut”, a spus el, stând în fața unei filiale a lanțului suedez de magazine alimentare Coop din gara centrală din Stockholm. „De obicei cumpăr chipsuri și ciocolată și acestea au crescut foarte mult. Ciocolata recent. Crisps în ultimul an.”, a declarat el pentru The Guardian.
Tânărul de 21 de ani din Eskilstuna, în sud-estul Suediei, nu este singurul consternat.
Conform unor estimări, costul anual al hrănirii unei familii în Suedia a crescut cu până la 30.000 de coroane (2.290 de lire sterline) din ianuarie 2022. Se așteaptă ca un pachet de cafea să atingă în curând pragul simbolic de 100 de coroane (7,64 lire sterline). Aceasta reprezintă o creștere de peste un sfert de la începutul anului trecut, potrivit agenției guvernamentale Statistics Sweden.
Cea mai mare creștere a prețurilor la alimente din ultimii doi ani
Săptămâna trecută, după cea mai mare creștere a prețurilor la alimente din ultimii doi ani în februarie, mii de oameni din Suedia au decis să boicoteze cele mai mari supermarketuri din țară timp de șapte zile, începând de lunea trecută.
Ajutată de postările virale de pe TikTok și Instagram, campania a devenit un subiect național de conversație și un punct de tensiune politică.
Protestatarii pun creșterea prețurilor pe seama unui „oligopol” al supermarketurilor și al marilor producători, care își prioritizează profiturile în detrimentul clienților, și a lipsei de concurență între companii. Dar supermarketurile dau vina pe factori foarte variați, printre care războiul, geopolitica, prețurile materiilor prime, recoltele și criza climatică.
Acesta este unul dintre numeroasele proteste împotriva scumpirii vieții care au avut loc în Europa în ultimele săptămâni. Luna trecută, cumpărătorii din Bulgaria au boicotat marile lanțuri de magazine și supermarketuri în semn de protest față de creșterea prețurilor la alimente, ceea ce ar fi condus la o scădere a cifrei de afaceri de aproape 30 %. În ianuarie, un boicot în Croația s-a extins în Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia.
„Nu avem nimic de pierdut, dar totul de câștigat”
Inițiativa suedeză de protest, „Bojkotta vecka 12” (Boicotarea săptămânii 12, denumită astfel deoarece a avut loc în cea de-a 12-a săptămână a anului calendaristic), a cerut consumatorilor să nu mai facă cumpărături la marile magazine alimentare, inclusiv Lidl, Hemköp, Ica, Coop și Willys, pentru a protesta împotriva creșterii prețurilor.
„Nu avem nimic de pierdut, dar totul de câștigat”, se arată în postările de pe rețelele sociale. „Prețurile alimentelor au explodat în timp ce giganții alimentari și marii producători fac profituri de miliarde pe seama noastră”.
Dintre toate alimentele, prețurile ciocolatei au crescut cel mai mult luna trecută, cu 9,2%, potrivit site-ului de monitorizare Matpriskollen. Prețurile grăsimilor de gătit au crescut cu 7,2%, iar cele ale brânzeturilor cu 6,4%. Laptele și smântâna au crescut cu 5,4%.
Filippa Lind, una dintre figurile principale ale boicotului, a declarat că discuțiile despre acțiune - pro și contra - au fost peste tot. Lind, o studentă din Malmö, a declarat că face acest lucru atât ca o persoană care a fost afectată de „prețurile nerezonabil de mari”, cât și ca un „act de solidaritate pentru alții”.
Solicitând guvernului să acționeze, ea a spus: „Politicienii trebuie să intervină și să spargă acest oligopol care cauzează prețuri ridicate din cauza lipsei de concurență între companiile de produse alimentare.”
Acum intenționează să își continue protestul cu un boicot de trei săptămâni al Ica, care este principalul retailer de produse alimentare din Suedia, cu aproximativ o treime din cota de piață, și al producătorului de lactate Arla. După aceea, spun ei, vor adăuga și alte companii pe lista boicotului.
„Sper că va duce la o acțiune politică care va reduce pe termen nelimitat prețurile la bunurile de bază”, a declarat Lind.
„Familiile își golesc conturile de economii și împrumută bani pentru a face față vieții de zi cu zi”
Acuzând guvernul de coaliție de centru-dreapta, condus de Partidul Moderat, de lipsă de acțiune, Mikael Damberg, purtătorul de cuvânt al social-democraților pe probleme economice, a declarat marți în parlament: „În Suedia de astăzi, familiile obișnuite își golesc conturile de economii și împrumută bani pentru a face față vieții de zi cu zi”.
În replică, ministrul de finanțe, Elisabeth Svantesson, a declarat că inflația a scăzut de la preluarea mandatului de către guvern în 2022, când era de aproximativ 10%. În februarie 2025, rata inflației a fost de 1,3% - în creștere de la 0,6% în ianuarie.
Dar, a recunoscut ea, prețurile la alimente erau încă ridicate. „Este important să îi sprijinim pe cei care o duc cel mai greu”, a spus ea. „De asemenea, este important acum să vedem ce putem face în privința prețurilor la alimente”.
Cum răspund lanțurile de supermarketuri
Jenny Pedersén, un purtător de cuvânt al Hemköp, a declarat că prețurile alimentelor în Suedia au fost afectate în același mod în care au fost în alte țări.
„Există mulți factori care afectează prețurile alimentelor”, a spus ea. „Totul, de la război, geopolitică, prețurile mărfurilor, costurile de prelucrare, schimbările climatice, vremea și recoltele.
„Există câteva categorii care determină inflația în acest moment - în special lactatele, cafeaua și cacaua/ciocolată. Lactatele sunt una dintre cele mai mari categorii din magazinele alimentare și, prin urmare, au un impact mare asupra inflației, atât în ceea ce privește creșterea, cât și scăderea acesteia.”
Lanțul Coop a declarat că a înregistrat o „ușoară scădere” a numărului de clienți săptămâna trecută în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, dar nu a fost în măsură să stabilească un motiv definitiv.
„Nu excludem că există un anumit efect al boicotului, dar este încă dificil de evaluat”, a declarat purtătorul său de cuvânt, Håkan Andersson.
