Aceste propuneri, care detaliază planurile anunţate în urmă cu o lună, vin într-un moment în care Italia se confruntă cu perspectiva unor alegeri anticipate la toamnă, iar sondajele arată că aceste alegeri ar putea consolida şi mai mult avansul partidelor eurosceptice.
Totusi, Bruxelles-ul ar urma să vină astăzi cu propuneri privind fondurile de coeziune pentru statele membre în perioada 2021-2027, potrivit unor documente obţinute de El Pais. Conform cifrelor publicate de cotidianul spaniol citat, România ar urma să beneficieze de o creştere de 8%. Astfel, România ar putea beneficia de 27,2 miliarde de euro în perioada 2021-2027.
Însă, reducerea fondurilor pentru regiunile mai sărace în bugetul 2021-2027 ar urma să declanşeze noi critici din partea Poloniei, Ungariei şi altor state membre din Europa de Est care în ultimii ani s-au bazat pe fondurile de la UE pentru a-şi susţine creşterea economică.
Fondurile de coeziune sunt destinate reducerii dezechilibrelor dintre regiunile bogate şi cele sărace din UE, calculate pe baza Produsului Intern Brut per capita. De data aceasta, la alocarea fondurilor, Comisia vrea să ţină cont şi de o serie de noi criterii, precum performanţele înregistrate de regiuni cu primirea şi integrarea emigranţilor. Noile criterii vor genera controverse pentru că unele dintre statele din CEE care anterior s-au numărat printre cei mai mari beneficiari ai fondurilor de coeziune sunt şi statele care se opun cel mai mult primirii de emigranţi.
În următoarea perioadă de finanţare, ţări precum Polonia, Slovacia şi statele baltice se pot aştepta să primească mai puţini bani "pentru că situaţia lor economică s-a îmbunătăţit", a declarat marţi comisarul european pentru Buget, Guenther Oettinger.
Potrivit unor surse comunitare, Polonia se poate aştepta la o reducere cu 23% a fondurilor de coeziune în timp ce o scădere de 24% este avută în vedere pentru Ungaria. În schimb, Italia se poate aştepta la o creştere de 6%. Economia italiană a stagnat în ultimii ani, a apreciat Oettinger.
Bugetul pentru perioada 2021-2027, primul după ce Marea Britanie va ieşi din UE, ar urma să crească până la 1.100 miliarde euro, de la 1.000 miliarde euro în actuala perioadă de şapte ani. Propunerile Comisiei vizează alocarea unor resurse mai mari pentru cercetare, securitate şi economie digitală precum şi limitarea fondurilor pentru regiunile mai sărace şi fermieri.
