Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) semnalează importanţa hotărârii CEDO, de marţi, în cazul Vlad şi alţii c. României, prin care Curtea a constatat o deficienţă de ordin general a sistemului legislativ român, care nu prevede remedii eficiente în cazul unei durate nerezonabil de mari a unui proces civil sau penal.
Constatând faptul că, până în prezent, s-a pronunţat cu privire la aproximativ 200 de cazuri legate de durata procedurilor judiciare şi există alte aproape 500 de cazuri pe rol cu privire la aceeaşi problemă, toate împotriva României, CEDO a apreciat că este vorba de o problemă sistemică.
"În ciuda progresului făcut de România pentru a rezolva această problemă, Curtea a constatat că luarea de măsuri semnificative şi pe termen lung ar trebui să continue sub supravegherea Consiliului de Miniştri. În special, Curtea încurajează Guvernul României să asigure dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil fie prin îmbunătăţirea remediilor legale existente, fie prin adăugarea unora noi, cum ar fi un remediu compensatoriu concret şi clar reglementat", potrivit CEDO.
"APADOR-CH consideră absolut necesară introducerea în legislaţia naţională a unui text de lege care să prevadă acordarea de daune morale şi materiale persoanelor implicate în procese penale sau civile excesiv de lungi. Noua legislaţie civilă şi penală nu răspunde acestor cerinţe", arată organizaţia în comunicatul citat.
În cazul Vlad şi alţii c. României, CEDO s-a pronunţat cu privire la plângerile formulate de trei petenţii - Mihai Vlad, Flaviu Plaţa şi Vasilica Bratu - toate cu privire la durata procedurilor judiciare, se arată în hotărârea curţii.
Mihai Vlad, arestat în 1994 pentru omor deosebit de grav, a fost judecat pentru următorii 12 ani şi condamnat de patru ori. Condamnarea sa a fost respinsă la apel de trei ori, însă a patra oară a fost pronunţată definitv în aprilie 2006.
Flaviu Plaţa, a sesizat CEDO cu privire la faptul că procesul pe care îl are cu mătuşa sa pentru o moştenire durează de peste 16 ani şi încă nu s-a finalizat, iar Vasilica Bratu, acuzată de abuz în serviciu, a reclamat faptul că procedurile judiciare în care a fost parte au durat nouă ani. De asemenea, ultimii doi petenţi au reclamat faptul că nu au la dispoziţie pe plan intern acces la un remediu eficient cu privire la durata excesiv de lungă a procedurilor judiciare.
