Reuniţi la Bruxelles, miniştrii de Externe ai celor 28 de state membre au dat undă verde pentru lansarea negocierilor, care ar avea drept scop încheierea unui "acord de dialog politic şi cooperare" cu insula condusă de Raul Castro.
"Sper că regimul de la Havana va profita de posibilitatea care îi este oferită", a declarat şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton. "Nu este vorba de o diferenţă în raport cu politica promovată în trecut: dorim să susţinem reformele şi procesul de modernizare din Cuba, continuând să ne exprimăm preocupările legate de respectarea drepturilor omului", a adăugat ea.
Acest proces ar putea dura "un an sau doi", dacă atmosfera în care se desfăşoară "va fi constructivă", a subliniat Ashton.
Un posibil acord ar trebui să permită, de asemenea, "promovarea comerţului şi a relaţiilor economice", în special în domeniul turismului, între Europa şi Cuba.
Uniunea Europeană a suspendat cooperarea cu această insulă comunistă în 2003, după un val de represiune a opoziţiei care a dus la condamnarea la pedepse cu închisoarea a 75 de disidenţi, eliberaţi ulterior.
După reluarea dialogului dintre cele două părţi, în iunie 2008, au fost semnate mai multe acorduri bilaterale între Cuba şi peste 15 de state membre ale Uniunii Europene.
Statele membre ale Uniunii Europene au decis să păstreze, pentru moment, "Poziţia comună", adoptată în 1996, care condiţionează relaţiile cu Havana, în dependenţă de progresele înregistrate în respectarea drepturilor omului. Menţinerea acestei prevederi a fost cerută de statele care sunt mai puţin favorabile oricărei schimbări a atitudinii faţă de Cuba, în special de către Polonia şi Cehia.
Decizia Uniunii Europene intervine într-un context de deschidere a Cubei faţă de investiţiile străine, mai ales din America Latină. Preşedintele american, Barack Obama, s-a declarat favorabil consolidării relaţiilor cu Havana, însă el nu dispune de o majoritate în Congres cu privire la acest caz.
