Emmanuel Macron și Olaf Scholz conduc cele mai mari economii ale Uniunii Europene. Însă, deși cele două țări împart o graniță comună, când vine vorba de protejarea Europei de amenințările globale, cei doi au viziuni diferite, scrie Politico.
La un eveniment la Berlin săptămâna aceasta, președintele francez a avertizat că UE „ar putea muri” și că, dacă va continua cu o agendă „clasică” de liber schimb, va fi „în afara pieței” în doi sau trei ani. El a susținut că Europa ar trebui să îmbrățișeze o agendă mai protecționistă dacă vrea să supraviețuiască.
Între timp, Scholz a susținut că un impuls pentru a proteja industriile europene de practicile comerciale neloiale „nu trebuie să ne conducă spre a ne face rău singuri”.
Părerile diferite ale celor doi lideri cresc dilema cu care se confruntă cele 27 de guverne ale blocului într-un moment extrem de sensibil pentru comerțul global, cu posibilia realegere a lui Donald Trump la orizont.
Dar chiar și președinția democratului Joe Biden a dus politica americană într-o direcție protecționistă, acordând prioritate firmelor autohtone pentru investiții industriale în valoare de sute de miliarde de dolari și ispitind companiile europene să se mute în SUA.
În condițiile în care China este din ce în ce mai asertivă, în special în noile tehnologii critice din punct de vedere al emisiilor de carbon și în lanțurile de aprovizionare, UE are câteva alegeri de făcut dacă dorește să concureze. Aceste decizii vor necesita un grad mare de consens din partea liderilor naționali. Iar cele două mari puteri ale blocului par să nu fie de acord.
La Dialogul Global de la Berlin de miercuri, Scholz și Macron și-au dat mâna, au zâmbit călduros și apoi și-au petrecut ziua oferind viziuni extrem de diferite asupra a ceea ce trebuie să facă Europa în continuare. Aceștia au divergențe cu privire la subiecte cheie, inclusiv propuneri pentru împrumuturi comune ale UE, taxe la importurile de vehicule chineze și discuții comerciale cu țările din America de Sud.
În timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri la eveniment, Macron a făcut aluzie la viziunea diferită față de cea a lui Olaf Scholz când a fost întrebat dacă va putea convinge Berlinul să emită datorii comune UE. Liderul francez a râs și a spus că ultima dată când s-a întâmplat a fost în pandemie, cu ajutorul „unui coleg numit Covid-19”.
Macron și Scholz au discutat despre raportul Draghi privind competitivitatea Europei, care va fi pe agenda următorului summit al Consiliului European. Oficial, atât Parisul, cât și Berlinul spun că sunt de acord cu propunerile din raport. Dar, în realitate, ei nu sunt de acord cu privire la noul val propus de împrumuturi comune ale UE pentru a investi în sectoare strategice și a rivaliza cu China și SUA În timp ce Franța a cerut adesea noi datorii UE și repetarea experienței planului de redresare post-pandemie, pentru Germania este o linie roșie.
Nu este prima dată când cei doi lideri au fost în conflict în ceea ce privește politica europeană.
Interese diferite la Berlin și Paris
În ultimele luni, Franța și Germania au depus eforturi mari în public pentru a-și afișa viziunea comună pentru agenda economică a UE, semnând proiecte comune privind politica industrială a Europei și co-elaborând amendamente la concluziile summitului Consiliului European.
Dar când vine vorba de cele mai mari probleme existențiale cu care se confruntă Europa, Berlinul și Parisul nu sunt sistematic de acord.
Franța a condus o anchetă UE privind vehiculele electrice chinezești subvenționate, care a dus la tarifele provizorii care au lovit vehiculele electrice chinezești. De când ancheta a fost lansată anul trecut, Germania și-a exprimat îngrijorarea că ar putea avea efect de bumerang.
Dar adevărul este că, în ciuda retoricii liderilor despre interesele Europei, atât Scholz, cât și Macron stau cu ochii pe problemele interne.
„Nu avem aceleași interese”, a declarat senatorul francez Ronan Le Gleut, președintele grupului de prietenie al Senatului franco-german. „Nu avem aceleași priorități, industria auto din Franța nu exportă în China sau foarte puțin... în timp ce probleme precum criza de la Volkswagen îi îngrijorează pe toți în Germania.”
Miercuri, Macron a cerut mai multe colaborări transfrontaliere între companiile din UE într-o critică nu atât de implicită la adresa guvernului german, care vrea să torpileze preluarea Commerzbank din Germania de către gigantul bancar italian UniCredit.
Potrivit senatorului Le Gleut, Franța și Germania trec întotdeauna printr-o fază de dezacord înainte de a ajunge în cele din urmă la un compromis. „La finalul zilei, nu vom distruge UE din cauza diferențelor naționale”, a spus el. Le Gleut a subliniat că Franța și Germania au ajuns în sfârșit la un acord privind reformele pieței energetice anul trecut.
Însă, după ce s-au luptat ani de zile pentru a include energia nucleară într-o listă de investiții ecologice ale UE, Parisul și Berlinul au continuat să se lupte cu privire la această problemă în aproape fiecare text elaborat la Bruxelles.
Franța vrea să recunoască nuclearul ca tehnologie strategică și să uşureze regulile privind ajutorul de stat pentru acest sector. Dar un înalt oficial german a avertizat săptămâna trecută că resursele UE nu ar trebui cheltuite pentru energia nucleară.
De asemenea, este din ce în ce mai greu atât pentru Berlin, cât și pentru Paris să facă concesii care vor supăra alegătorii de acasă, chiar dacă țările lor beneficiază de un compromis.
Președintele francez se confruntă cu o Adunare Națională fracturată și cu o extremă dreaptă în plină ascensiune. Între timp, Scholz, al cărui partid a suferit o serie de înfrângeri în alegeri, se gândește la alegeri federale.
