Ungaria şi Croaţia se coordonează în problema refugiaţilor, deşi la nivel declarativ nu a existat consens

Acuzațiile la nivel înalt legate de gestionarea crizei migranților proveniți din Orientul Mijlociu continuă între Croația și Ungaria, dar pe teren se observă implementarea unei coordonări negociate și eficiente între cele două țari în transportul acestor persoane, care au ca obiectiv final să ajungă în statele vest-europene, mai ales în Germania, relatează duminică Agerpres.

După ce peste 17.000 de migranți au pătruns în Croația în numai trei zile, guvernul de la Zagreb a recunoscut că este depășit de situație și că a forțat mâna Ungariei, trimițând la granița acesteia migranții în trenuri și autocare, întrucât transferul dintre granița cu Serbia și cea cu Ungaria este mult mai scurt comparativ cu cel spre Slovenia. Această decizie a determinat autoritățile de la Budapesta să acuze guvernul croat că încurajează migranții să treacă granița ilegal, iar șeful executivului de la Zagreb, Zoran Milanovic, a răspuns că țara sa nu va deveni 'centrul refugiaților în Europa'.

Totuși, realitatea de pe teren arată funcționarea unui sistem eficient de transfer al migranților între cele două țări, cum s-a văzut sâmbătă seara la punctul de trecere a frontierei de la Baranjsko Petrovo Selo — Beremend, unde 11 autocare croate au adus circa 600 de persoane. Fiecare autocar croat s-a oprit la câțiva metri de linia de demarcație a frontierei, unde pasagerii au coborât și au trecut granița pe jos, iar odată ajunși pe teritoriul ungar s-au urcat în autocare ungare și au plecat mai departe către granița austriacă. Transferul ocupanților fiecărui autocar dura circa 15 minute, a constatat la fața locului un corespondent al AFP. 'Am fost puțin deprimați când am aflat că Ungaria și-a închis frontierele, dar acum suntem fericiți', afirmă un migrant sirian.

La Letenye, un alt punct de frontieră între Croația și Ungaria, circa 60 de autocare au adus de vineri seara până sâmbătă după-amiază circa 3.000 de migranți, care la fel au fost preluați de autoritățile ungare și transportați înspre Austria. Potrivit Crucii Roșii austriece, aproape 13.000 de migranți au pătruns sâmbătă pe teritoriul Austriei, unii intrând apoi foarte repede în Germania ocolind punctele de frontieră.

Un alt flux se îndreaptă dinspre Croația către Slovenia, sâmbătă seara sute de migranți fiind masați la punctele de frontieră Bregana și Harmica, dar numai circa 150 dintre ei au reușit să treacă granița. La fiecare încercare de trecere a graniței în mod dezorganizat sau prin afara punctelor de frontieră, poliția slovenă a intervenit în forță.

Dar în timp ce migranții ajunși în Croația pleacă mai departe către Europa prin Ungaria și Slovenia, alții ajung pe teritoriul croat venind dinspre Serbia, flux ce pare fără sfârșit.

Prin urmare, după controversata inițiativă a impunerii cotelor obligatorii de refugiați, oficialii europeni — acuzați de premierul croat că privesc această criză 'cu ochii închiși' — au început să vină cu noi propuneri.

Astfel, în timp ce ministrul german de interne, Thomas de Maiziere, a propus plafonarea numărului de refugiați pe care Europa îi poate primi, iar solicitanții de azil suplimentari să fie trimiși într-o țară sigură din regiunea din care aceștia provin, comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, austriacul Johannes Hahn, a declarat că Europa trebuie să încurajeze persoanele care fug de războiul din Siria să rămână în statele vecine cu aceasta, care ar urma să fie ajutate financiar de Uniunea Europeană, pentru Turcia el propunând acordarea unui miliard de euro.