Ungaria nu mai acceptă trupe NATO pe teritoriul său: "Nu mai vrem să fim în tabăra învinşilor"

SUA au trimis soldați suplimentari în Polonia și România, în timp ce Germania a sporit numărul de trupe în Lituania - trupele NATO sunt deja staționate în Estonia, Letonia și Lituania, precum și în Polonia.

Dar Péter Szijjártó a spus într-un interviu pentru Euronews că nu vor ajunge trupe suplimentare pe pământul Ungariei.

„Nu, nu am fost de acord cu asta și nu vom fi de acord pentru că avem deja trupe NATO pe teritoriul țării, care este armata maghiară și forțele armate maghiare, [ele] sunt în starea potrivită pentru a garanta securitatea ţării. Deci nu avem nevoie de trupe suplimentare pe teritoriul Ungariei".

Rusia a adunat trupe lângă granița cu Ucraina, iar SUA au avertizat că se pregătesc să invadeze. Moscova a negat în mod repetat acuzațiile.

Szijjártó a folosit interviul pentru a îndemna SUA, Europa și Rusia să continue să discute pentru a evita „cel mai rău scenariu” în privința crizei din Ucraina, subliniind că Europa Centrală va avea cel mai mult de suferit în cazul izbucnirii unui conflict.

El a spus că actuala criză îi amintește de Războiul Rece și de „multele decenii în care am suferit”.

„De aceea nu vrem ca aceste vremuri să se întoarcă. Solicităm, îndemnăm comunitatea internațională să facă tot posibilul pentru a evita întoarcerea Războiului Rece, pentru că am învățat din istorie, din păcate, foarte clar, că ori de câte ori există un conflict Est-Vest, țările din Europa Centrală pierd și nu vrem să mai fim învinși”, a spus el.

„Trebuie să investim în diplomație, trebuie să investim în dialog. De aceea îndemnăm Federația Rusă și aliații noștri occidentali, țările mari, țările puternice, să nu renunțe la speranța unei reglementări pașnice, dimpotrivă, să discute pentru că încă o dată vreau să subliniez că pentru noi, țările central-europene destul de mici, poate fi extrem de periculos dacă au loc acțiuni violente”, a adăugat el.

Washingtonul și capitalele europene au avertizat Moscova că orice incursiune militară în Ucraina ar avea consecințe „masive” pentru Rusia, inclusiv sancțiuni economice punitive.

Dar Szijjártó a spus că consideră că aceste măsuri „nu funcționează”, subliniind faptul că Rusia a fost supusă sancțiunilor occidentale din 2014, când a anexat Crimeea ilegal și a început să sprijine separatiștii din estul Ucrainei.

"Dacă te uiți la sancțiunile în sine, sunt un eșec. Nu funcționează", a continuat el, adăugând că "comerțul dintre Germania și Federația Rusă a crescut de când sancțiunile au fost în vigoare".

Aceste sancțiuni ale UE limitează accesul anumitor bănci și companii ruse pe piețele primare și secundare de capital ale UE; interzice instituțiilor financiare rusești să primească anumite forme de asistență financiară și de intermediere; și să interzică importul, exportul sau transferul indirect al tuturor materialelor legate de apărare.

Sancțiunile UE – care trebuie aprobate de toate statele membre – au fost reînnoite în mod regulat din 2014. Acestea au fost prelungite ultima dată în ianuarie.

„Poziția mea este că, dacă vorbim despre alte sancțiuni, este absolut necesar să vedem o analiză onesta a impactului sancțiunilor care au fost în vigoare”.

Viktor Orban a declarat reporterilor săptămâna trecută, în timpul unei conferințe de presă comună cu președintele rus Vladimir Putin, că sancțiunile UE au cauzat „mai multe daune Ungariei decât Rusiei”.