„Ucraina pune în pericol securitatea naţională a Ungariei şi Slovaciei prin blocarea tranzitului de ţiţei al companiei ruseşti Lukoil, iar Comisia Europeană nu a luat nicio măsură în această privinţă”. „Evaluarea realistă a situaţiei lipseşte cu desăvârşire în Uniunea Europeană, unde psihoza războiului e în toi şi va continua, după toate probabilităţile, şi în lunile următoare”. Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene, „a pierdut complet controlul” - sunt câteva dintre acuzațiile făcute, joi, la Bruxelles, ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto, înainte de a pleca în Rusia, unde s-a întâlnit, vineri, cu CEO-ul Gazprom.
Ungaria se află de câteva săptămâni într-un conflict deschis cu Comisia Europeană, din cauză că Ucraina a blocat conducta Druja, prin care ajungea la Budapesta petrolul rusesc. Comisia Europeană a ținut partea Ucrainei și, drept represalii, Ungaria blochează ajutorul de 6 miliarde de euro pe care UE trebuie să-l acorde Kievului.
Ministrul de externe al Ungariei se afla, vineri dimineaţa, la Sankt Petersburg, unde s-a întâlnit cu Alexei Miller, CEO-ul Gazprom.
”Securitatea energetică a Ungariei nu poate fi garantată fără gazul rusesc. Nu este o chestiune de ideologie, este o chestiune de fizică și matematică. În doar o lună, pe 1 octombrie, începe sezonul de încălzire. Responsabilitatea noastră este clară acum: să asigurăm încălzirea locuințelor maghiare”, a scris el, pe Facebook.
”Evaluarea realistă a situaţiei lipseşte cu desăvârşire în Uniunea Europeană, iar psihoza războiului e în toi şi va continua, după toate probabilităţile, şi în lunile următoare - a declarat joi la Bruxelles ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului exterior, Péter Szijjártó, citat de MTI.
Potrivit unui comunicat emis de Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, ministrul a declarat într-o conferinţă de presă care a urmat consfătuirii informale privind afacerile externe a UE că astfel de reuniuni au loc în mod tradiţional în statul membru care deţine preşedinţia rotativă, dar de data aceasta însă nu aşa s-a întâmplat, ceea ce denotă un fel de „reacţie de copil de grădiniţă”, menită să pună la punct poziţia pro-pace a Ungariei.
Ministrul a declarat că subiectul principal al reuniunii a fost şi de data aceasta războiul din Ucraina şi a constatat din nou că „evaluarea realistă a situaţiei lipseşte cu desăvârşire, iar psihoza de război e în toi”.
El a regretat că majoritatea statelor membre au fost de părere că extinderea teritorială nu reprezintă un pericol de escaladare, mai mult, unii colegi au declarat că permiterea utilizării armelor furnizate de Occident împotriva ţintelor din Rusia este unul din mijloacele de a face pace.
„Şi pentru că acest lucru contravine realităţii în aceeaşi măsură ca prezenţa mea aici, trebuie să concluzionăm că această poziţie oarbă pro-război şi psihoza pro-război vor continua aici, la Bruxelles, şi lunile următoare” – a spus Péter Szijjártó.
Ungaria ”nu va contribui la deblocarea niciunui cent pentru Ucraina”
Potrivit informaţiilor pe care le-a oferit, mai mulţi au solicitat alocarea unei noi sume de peste şase miliarde de euro din Fondul European pentru Pace pentru livrări de arme, Ungaria însă nu va contribui la deblocarea niciunui cent atâta timp cât companiile maghiare din Ucraina sunt discriminate şi sunt menţinute măsurile care ameninţă securitatea energetică a Ungariei.
El a menţionat, ca o altă manifestare concretă a politicii pro-război, creşterea presiunii în vederea extinderii şi prelungirii misiunii de instruire a UE în Ucraina, la care Ungaria nu participă sub nicio formă.
„Am spus clar că, în cazul în care sfera teritorială sau funcţia acestei misiuni de instruire va fi extinsă, Ungaria nu îşi va da acordul”, a spus el.
De asemenea, el a calificat drept extrem de periculoasă ideea că instruirea soldaţilor ar putea avea loc chiar în Ucraina, deoarece aceasta ar prezenta un risc serios de escaladare.
„Dacă Uniunea Europeană ar dori să prelungească mandatul în forma sa actuală – adică menţinându-i forma actuală -, fără să aplice vreo extindere, Ungaria ar continua să folosească instrumentul abţinerii constructive, adică nu ar împiedica statele membre ale Uniunii Europene doritoare să desfăşoare asemenea activităţi pe teritoriul Uniunii Europene, Ungaria însă nu va participa la aceste activităţi” – a conchis ministrul.
Ucraina pune în pericol securitatea naţională a Ungariei şi Slovaciei prin blocarea tranzitului de ţiţei al companiei ruseşti Lukoil, iar Comisia Europeană nu a luat nicio măsură în această privinţă - a declarat, joi, la Bruxelles, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior.
”UE încearcă într-un mod atât de obraznic, să schimbe poziţia pro-pace a Ungariei”
Potrivit comunicatului MAE ungar, ministrul a informat că la discuţii a participat şi omologul său ucrainean, care a subliniat atacurile ruseşti asupra sistemului energetic al ţării sale.
„Poziţia Ungariei este clară. Aprovizionarea cu energie a unei ţări este o problemă de securitate naţională. De aceea, dacă securitatea aprovizionării energetice a unei ţări este pusă în pericol de o altă ţară, aceasta reprezintă şi o ameninţare la adresa intereselor naţionale ale ţării respective” – a subliniat şeful diplomaţiei ungare.
„Şi exact aşa stau lucrurile acum în relaţia dintre Ucraina şi Ungaria. Ucraina, prin blocarea importului de ţiţei rusesc, care reprezintă aproximativ o treime din importurile de ţiţei ale Ungariei, subminează securitatea aprovizionării energetice a Ungariei sau, cel puţin, o pune în faţa unor provocări semnificative” – a avertizat acesta.
Politicianul a adăugat că acelaşi lucru este valabil şi pentru Slovacia, unde Ucraina blochează aproximativ 40-45% din importurile de ţiţei rusesc.
„Trebuie precizat că Comisia Europeană a fost deconspirată, pentru că, fie Uniunea Europeană este atât de slabă încât nu poate proteja securitatea energetică a două state membre în faţa unei ţări care nu este membră a UE, fie chiar ea a pus la cale toată această situaţie şi a ordonat, de la Bruxelles, Kievului, să ia această măsură care restricţionează securitatea energetică a Ungariei şi Slovaciei” – a declarat politicianul de la Budapesta.
Potrivit lui Péter Szijjártó, oricare ar fi adevărul, „este destul de dezamăgitor că Uniunea Europeană este fie atât de slabă, fie încearcă, într-un mod atât de obraznic, să schimbe poziţia pro-pace a Ungariei şi Slovaciei, ascunzându-se în spatele Kievului”.
Ministrul a subliniat că atât el, cât şi omologul său slovac, şi-au exprimat dezamăgirea faţă de acţiunile Comisiei Europene şi a amintit că ambele ţări contribuie semnificativ la securitatea aprovizionării Ucrainei.
Acesta a mai explicat că, până în prezent, aprovizionarea Ungariei a fost asigurată pe termen scurt şi mediu prin măsuri temporare, dar, în cazul energiei, singura soluţie acceptabilă este cea pe termen lung.
„De aceea, vom continua, desigur, să negociem şi sperăm că în curând se vor semna acorduri care vor asigura securitatea pe termen lung a aprovizionării cu energie” – a declarat ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior.
Borell, un fel de Biden bruxellez
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, a pierdut complet controlul şi a făcut propuneri extrem de periculoase şi nerezonabile chiar şi în privinţa situaţiei din Orientul Mijlociu, a mai declarat joi, la Bruxelles, ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior din Ungaria, citat de un comunicat al MAE de la Budapesta.
„În mod vizibil, Josep Borrell a pierdut aparent controlul, ca un fel de Biden bruxelles-ez, el umblă încoace şi încolo, făcând propuneri extrem de periculoase pentru Europa”, a afirmat Szijjarto.
El a criticat recenta propunere a înaltului reprezentant ca Uniunea Europeană să impună sancţiuni împotriva a doi miniştri din guvernul israelian. „Este o propunere extrem de periculoasă şi absolut iraţională, deoarece o astfel de decizie ar provoca îndoieli extraordinare în Orientul Mijlociu şi ar submina complet cooperarea între Uniunea Europeană şi Israel” – explicat şeful diplomaţiei de la Budapesta.
