Un combatant britanic care lupta alături de trupele ucrainene în provincia rusă Kursk a fost luat prizonier de trupele ruse, relatează presa rusă, în timp ce Ministerul rus al Apărării a anunţat luni doborârea a opt rachete balistice lansate de armata ucraineană, precum şi a unor bombe aeriene de producţie americană, în plină escaladare a războiului din Ucraina, când Moscova ameninţă Occidentul cu atacuri dacă armele oferite de acesta Kievului sunt utilizate împotriva teritoriului rus, transmit agenţiile AFP şi Reuters, citate de Agerpres.
„Un mercenar din Marea Britanie, care s-a identificat sub numele de James Scott Rhys Anderson, a fost capturat. El este acum audiat", a declarat o sursă agenţiei RIA Novosti, după ce pe canale de Telegram ruseşti a fost difuzată în weekend o înregistrare video în care un tânăr cu barbă, îmbrăcat în haine militare, cu mâinile aparent legate la spate, spune în engleză că numele lui este James Scott Rhys Anderson şi că a servit anterior în armata britanică.
Conform aceleiaşi surse, combatantul britanic, în vârstă de 22 de ani, a fost luat prizonier în regiunea rusă Kursk, unde trupele ucrainene au ocupat o porţiune de teritoriu la începutul lunii august, iar în prezent trupele ruse desfăşoară operaţiuni contraofensive în încercarea de a respinge armata ucraineană din această regiune, unde conform unei surse militare ucrainene armata rusă ar fi recuperat circa 40% din teritoriul căzut sub control ucrainean.
„Nu am dorit să vin aici", spune voluntarul britanic în imaginile difuzate. El îşi motivează decizia de a se înrola în armata ucraineană prin faptul că ar fi fost dat afară din armata britanică. Având în vedere experienţa şi pregătirea sa militară, fostul militar britanic mai spune că activitatea lui era axată pe instruirea trupelor ucrainene. Pe de altă parte, el susţine că, după ce s-a alăturat armatei ucrainene, comandamentul ucrainean i-a reţinut paşaportul şi telefonul.
James Scott Rhys Anderson, a 22-year-old British mercenary, has been captured by Russian forces in the Kursk region.
The Russian Ministry of Defence reports that 141 mercenaries from Great Britain have died during the Ukrainian conflict.
Anderson reportedly joined the Foreign… pic.twitter.com/riwkNskayp— alex (@Alexzawesome123) November 24, 2024
La puţin timp după invazia declanşată de Rusia pe 24 februarie 2022, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel către cetăţenii străini cu pregătire militară să vină în Ucraina în „legiunea internaţională'' a voluntarilor pentru a ajuta la apărarea acestei ţări.
Într-un interviu acordat publicaţiei Daily Mail, tatăl lui James Anderson afirmă că a încercat în zadar să-l convingă să nu plece în Ucraina. Dar „el credea că ceea ce face este just", spune acesta despre fiul său. Tatăl combatantului britanic luat prizonier de ruşi mai spune că aproape în fiecare zi comunica cu acesta, dar comunicarea lor s-a întrerupt înainte ca James Anderson să fie implicat în operaţiunea în cursul căreia a fost capturat în provincia rusă.
Ministrul britanic de externe David Lammy a declarat că Regatul Unit va oferi tot sprijinul posibil combatantului luat prizonier de armata rusă şi le-a cerut din nou cetăţenilor britanici să nu meargă să lupte în Ucraina, amintind că mai mulţi dintre cei plecaţi acolo ca voluntari au fost ucişi sau capturaţi, inclusiv din rândul celor care lucrau în activităţi umanitare. Acelaşi ministru le reaminteşte de asemenea cetăţenilor britanici tentaţi să plece să lupte pe frontul ucrainean că riscă să fie deferiţi justiţiei la întoarcerea lor în Regatul Unit.
În acest timp, armata rusă a anunţat luni doborârea a opt rachete balistice lansate de Ucraina, fără a preciza tipul acestora, precum şi a şase bombe aeriene ghidate americane de tipul JDAM şi a 45 de drone, după ce Ucraina anunţase lovirea mai multor ţinte militare pe teritoriul rus, fără a detalii ce arme a folosit.
Preşedintele american aflat la final de mandat, Joe Biden, şi guvernul britanic au autorizat săptămâna trecută lovirea unor ţinte militare pe teritoriul rus cu rachete americane ATACMS şi britanice Storm Shadow, care au o rază de acţiune de 300 de kilometri şi sunt furnizate ca ajutor militar Ucrainei, un acord similar venind duminică şi din partea Franţei, care oferă Ucrainei rachete SCALP, versiunea franceză a rachetei britanice Storm Shadow.
După acordul venit de la Washington şi Londra au avut loc primele atacuri cu rachete de acest tip asupra unor ţinte militare în Rusia, care a răspuns prin oficializarea revizuirii doctrinei sale nucleare şi prin utilizarea în premieră a noii sale rachete hipersonice Oreşnik pentru a lovi o fabrică de armament în oraşul ucrainean Dnipro.
Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat Kievul şi Occidentul că Rusia va răspunde într-un mod „decisiv şi simetric" oricărei noi escaladări a conflictului, după ce avertizase deja că o decizie favorabilă solicitării Kievului de a lovi teritoriul rus cu rachete occidentale ar însemna implicarea directă a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina, el motivând că localizarea ţintelor prin satelit şi direcţionarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea ţărilor care îi furnizează respectivele rachete.
