Printre statele care vor fi reprezentate de preşedinţii lor la ceremonii se numără Austria, Armenia, Irlanda, Serbia, Muntenegru, România, Bulgaria şi Albania. Reprezentanţii a patruzeci şi trei de ţări implicate în Marele Război au fost invitaţi la această comemorare de regele belgienilor.
"Un eveniment cu un asemenea nivel de securitate este o premieră", a precizat primarul oraşului Liege, Willy Demeyer.
Şase sute cincizeci de poliţişti au fost mobilizaţi pentru a asigura securitatea participanţilor la ceremonii. Vor fi poziţionaţi trăgători de elită şi două elicoptere vor supraveghea din aer ceremoniile. O maşină-spion a fost trimisă la Liege pentru a controla plăcuţele de înamtriculare ale vehiculelor.
Locuitorii oraşului Liege se simt însă frustraţi în faţa acestor măsuri de securitate, întrucât nu pot participa la ceremonie şi au fost rugaţi să rămână în locuinţele lor, cu ferestrele închise.
"Unele delegaţii necesită un nivel de securitate foarte ridicat şi este mai bine să se evite să li se provoace susceptibilitatea", a explicat comandantul Stephane Pelet, care se ocupă de conducerea operaţiunilor.
Ceremoniile au debutat în cursul dimineţii la memorialul interaliat de la Cointe, simbol al recunoştinţei aliaţilor faţă de oraş.
Regele belgienilor Philippe va rosti o alocuţiune de deschidere, iar preşedintele Hollande, preşedintele Gauck şi prinţul William vor lua cuvântul ulterior. Delegaţii vor merge apoi la Palatul provincial pentru un dineu.
Prinţul William şi soţia sa se vor îndrepta apoi spre Mons, localitate situată la o distanţă de 136 de kilometri de Liege, pentru a participa la o ceremonie organizată într-un mic cimitir militar din Saint-Symphorien. Lor li se vor alătura premierul David Cameron şi prinţul Harry. În acest cimitir a fost înhumat primul militar britanic ucis în Marele Război şi ultimul, decedat la 11 noiembrie 1918, în ziua armistiţiului care a pus capăt ostilităţilor.
Invadarea Belgiei, la 4 august 1914, a declanşat ostilităţile din Primul Război Mondial. Germania a încălcat neutralitatea micului regat pentru a prinde la mijloc trupele franceze, iar acest act a fost urmat imediat de intrarea în război a Marii Britanii.
Garnizoanele şi forturile care înconjurau oraşul Liege au rezistat timp de mai multe zile asaltului artileriei germane, care va folosi pentru prima dată tunurile sale de 420 de milimetri, celebrele "Grosse Bertha".
Oraşul va cădea la 16 august, dar rezistenţa sa neobişnuită a întârziat timp de câteva zile avansul unei părţi a forţelor germane, oferind un moment de respiro preţios aliaţilor francezi şi britanici.
Forţele germane se vor răzbuna pe această rezistenţă prin abuzuri soldate cu moartea a circa 6.500 de civili şi care vor şoca lumea occidentală.
