Americanul Yoichiro Nambu şi japonezii Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa sunt câştigătorii Premiului Nobel pentru Fizică 2008. Premiul le-a fost acordat pentru lucrările legate de fizica particulelor ce au stat la baza formării Universului acum 14 miliarde de ani, potrivit comunicatului emis de Comitetul Nobel. Nambu (87 de ani) s-a născut în 1921 în Japonia şi a lucrat la Institutul Enrico Fermi din Chicago. I-a fost acordat premiul Nobel pentru descoperirea mecanismului de distrugere spontană a simetriei în fizica subatomică. Cercetătorii japonezi Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa au primit premiul Nobel pentru descoperirea originii distrugerii simetriei care dovedeşte existenţa a cel puţin trei familii de quarcuri în natură.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică le-a fost atribuit cercetătorilor francez Albert Fert şi german Peter Grünberg, pentru descoperirile lor în domeniul magnetorezistenţei gigantice.
Luni, 6 octombrie 2008, francezii Françoise Barré-Sinoussi şi Luc Montagnier şi germanul Harald zur Hausen au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru Medicină pe 2008, pentru descoperirile lor în domeniul virusurilor HIV, respectiv HPV.
Laureaţii Premiului Nobel primesc o medalie de aur, o diplomă şi un cec de zece milioane de coroane suedeze (1,02 milioane de euro), care poate fi împărţit, la fiecare categorie, între maximum trei câştigători.
Din 1901 până astăzi, un număr de 181 de oameni de ştiinţă au primit Premiul Nobel pentru Fizică. Trebuie spus că domeniile interdisciplinare fizică, chimie şi biologie s-au dovedit întotdeauna extrem de fertile în descoperiri remarcabile, deseori recompensate cu un Premiu Nobel. Deseori este imposibil ? şi inutil ? să se traseze frontiere nete între ştiinţele naturii. Chiar şi Comitetele Nobel au fost puse deseori în dificultatea de a stabili cărei discipline îi aparţin lucrările unui anumit laureat, acordând, de exemplu, Mariei Curie o dată Premiul Nobel pentru Fizică şi a doua oară pentru Chimie, sau propunând să i se acorde lui Svante Arrhenius jumătate din Premiul Nobel pentru Chimie şi jumătate din Premiul Nobel pentru Fizică, sau distingând un celebru fizician - Ernst Rutherford - cu Nobel pentru Chimie etc.
Ca şi la capitolul Nobel pentru Medicină, au existat omisiuni şi greşeli. Nedreptăţile suferite de oamenii de ştiinţă români sunt aproape necunoscute. Se remarcă profesorul Constantin Miculescu (1863-1937): el a determinat valoarea ?Q? a caloriei, constantă fundamentală a termodinamicii. Dragomir Hurmuzescu (1865-1954) este descoperitorul proprietăţilor razelor Roentgen. Nicolae Vasilescu-Karpen (1870-1964) este autorul a numeroase teorii ale fenomenelor fizice; Ştefan Procopiu (1890-1972) - descoperitorul unui fenomen din fizica luminii care îi poartă numele şi a magnetoului. Alexandru Proca (1897-1955) a scris ecuaţii utilizate în fizica relativistă, teoria particulelor elementare etc. Ştefania Mărăcineanu (1882-1944) este descoperitoarea fenomenului de radioactivitate artificială. Horia Hulubei (1896-1972) este creatorul unor tipuri de celule fotoelectrice. Eugen Bădărau (1887-1975) este descoperitorul ionilor negativi din oxigen şi hidrogen. Lista se referă la invenţii şi inovaţii pentru care alţi cercetători, mai lenţi dar mai vicleni, au primit Nobel pentru Fizică, în detrimentul românilor noştri.
Comunitatea ştiinţifică internaţională este însă de acord cu majoritatea deciziilor luate. Intenţia lui Alfred Nobel a fost ca premiul să facă posibil ca cercetătorii talentaţi să îşi continue cercetările fără să se îngrijoreze de situaţia materială. Astăzi, împlinirea acestui obiectiv este pusă sub semnul întrebării. În primul rând, vârsta la care câştigătorii obţin premiul este relativ ridicată; în al doilea rând, premianţii sunt deja recunoscuţi ca oameni de ştiinţă în momentul în care primesc distincţia. În orice caz, studiile medicale cer, de decenii, un buget considerabil şi grupuri mari de studiu. Aşadar, Premiul Nobel al zilelor noastre diferă foarte mult faţă de cel de acum 100 de ani.
Pentru juriu, datoria de a selecta laureaţii este una stimulativă, iar momentul citirii discursului laureaţilor este o ocazie memorabilă. Anunţarea premiilor, ca şi ceremonia şi festivităţile de decernare sunt o atracţie pentru mediul ştiinţific, literar, politic şi mass-media internaţională.
CITIŢI ŞI 1 MILION DE EURO PENTRU MINŢI ÎNDRĂZNEŢE
CÂŞTIGĂTORII NOBEL 2008 ÎN MEDICINĂ ŞI FIZIOLOGIE
Ella Moroiu, Antena3.ro
