Ultimul telefon al președintelui Mihail Gorbaciov

Cu mai puțin de două ore înainte de a-și anunța demisia, Mihail Gorbaciov a dat un telefon.

Destinatarul: George H. W. Bush, care sărbătorea Crăciunul la Camp David.

Rusia se destrăma, iar cei doi încercau să facă acest proces să fie cât mai pașnic cu putință. Cei doi erau acum parteneri, după ce fuseseră rivali în timpul Războiului Rece.

Dialogul a avut loc pe 25 decembrie 1991 și face parte dintr-un volum care va apărea, numit ”Conversațiile care au sfârșit Războiul Rece”.

George Bush: Bună, Mihail.

Mihail Gorbaciov: George, dragul meu prieten. Mă bucur să te aud.

G.B.: Te salut în această zi importantă, această zi istorică. Îți sunt recunoscător că m-ai sunat.

M.G.; Lasă-mă să încep cu ceva plăcut pentru tine: Crăciun fericit ție, lui Barbara și familiei tare. M-am gândit când să fac declarația, astăzi sau marți. M-am decis în sfârșit, o s-o fac astăzi, pe seară. Așa că lasa-mă să îți zic mai întâi Crăciun fericit și toate cele bune.

Vreau să-ți spun că peste vreo două ore o să vorbesc la Moscova TV și o să fac o scurtă declarație privind decizia mea. Ți-am trimis o scrisoare și ție, George. Sper că o vei primi în curând. Ți-am scris acolo un lucru de maximă importanță. Și a vrea să îți reafirm că prețuiesc mult ceea ce am realizat împreună, aât cu tine vicepreședinte, cât și ca președinte al Statelor Unite. Sper că toți liderii uniunii și, mai ales, că Rusia înțelege ce fel de capital au acumulat liderii țărilor noastre. Sper să înțeleagă că responsabilitatea lor este să conserve și să crească acest capital.

Dezbaterea în uniunea noastră, privind ce fel de stat să creem, a luat o turnură diferită față de ce credeam eu că e bine. Dar vreau să-ți zic că îmi voi folosi toată autoritatea politică și rolul pentru a mă asigura că această nouă uniune va fi eficientă. Sunt mulțumit că deja la Alma-Ata liderii uniunii s-au pus de acord privind decizii strategice și legate de arsenalul nuclear. Sper că la Minsk vor decide și asupra altor chestiuni, pentru a asigura un mecanism de cooperare între republicile noastre. George, vreau să-ți zic ceva ce mi se pare foarte importante.

G.B: OK

M.G.: Este, desigur, necesar să se facă toate demersurile pentru recunoașterea tuturor acestor țări. Dar aș vrea să ții cont de importanța pentru viitorul uniunii ca procesul de dezintegrare și distrugere să nu se înrăutățească. Așa că sprijinul privind cooperarea dintre republici este datoria noastră comună. Aș vrea să accentuez acest lucru.

Acum, despre Rusia – acesta este al doilea accent ca importanță în conversațiile noastre. Am aici pe birou un decret prezidențial privind demisia mea. Voi demisiona de asemenea și din funcțiile de comandant suprem al armatei și voi transfera autoritatea asupra arsenalului nuclear președintelui Federației Ruse. Deci eu mă ocup de tot până la finalizarea procesului consituțional. Te asigur că totul este sub un control strict. Din clipa în care îmi anunț demisia aceste decrete vor intra în vigoare. Nu va fi nicio discontinuitate. Poți să ai o seară de Crăciun foarte liniștită. Din nou, despre Rusia, vreau să spun că trebuie să facem totul pentru a o sprijin. Eu fac asta pentru a sprijini Rusia. Dar și partenerii noștri trebuie să o facă și trebuie să aibă un rol în a o sprijini și ajuta.

Cât despre mine, nu o să mă ascund în taiga, în padure. Voi fi activ politic, în viața politică. Principala mea intenție este să ajut toate procesele astea începute de perestroika și noul mod de gândire al afacerilor mondiale. Oamenii voștri, presa de aici, m-au întrebat de relația personală cu tine. Vreau să știi, în acest moment istoric, că prețuiesc mult colaborarea noastră, parteneriatul și prietenia noastră. Rolurile noastre se pot schimba, dar vreau să te asigur că ce avem noi nu se schimbă. Eu și Raisa vrem să vă transmitem ție și lui Barbara toate cele bune.

G.B.: Mihail, în primul rând îți sunt recunoscător pentru acest telefon. Te-am ascultat cu mult interes. Vom fi implicați în continuare, mai ales în ceea ce privește republica rusă, ale cărei probleme enorme s-ar putea agravaa în această iarnă. Sunt încântat că nu vrei să te ascunzi, ci să îți continui cariera politică. Sunt încrezător că acest lucru va fi în folosul noii uniuni.

Ți-am scris o scrisoare care va fi expediată astăzi. În ea îmi exprim convingerea că ce ai făcut va rămâne în istorie și va fi pe de-a-ntregul apreciat de istorici.

Mă bucură ce spui despre arsenalul nuclear. Este de o vitală importanță pe plan internațional și mă înclin în fața ta și a liderilor republicilor pentru ceea ce a fost un lucru extraordinar. Iau notă cu interes că responsabilitățile constituționale în această chestiune sunt trecute lui Boris Elțin. Te asigur că vom coopera bine în acest domeniu.

Acum, Mihail, pe latura personală. Am remarcat minunatele afirmații făcute de tine, privind relațiile cu mine și Jim Baker. Mă bucur mult, căci la fel simt și eu. M-ai prins într-un moment la Camp David, cu Barbara și trei dintre copiii și nepoții noștri. Unul dintre copii e în Florida și celălalt cu familia în Virginia. Groapa cu nisip unde ai aruncat potcoava este în continuare în stare bună. Asta îmi amintește că în scrisoarea către tine spun că sper ca drumurile noastre să se intersecteze din nou, în viitorul apropiat. Ești mai mult decât bine-venit în Statele Unite. Poate ne putem întâlni chiar aici la Camp David, după ce ți-ai pus ordine în lucruri. Prietenia noastră este la fel de puternică ca întotdeauna și va fi pe parcurs ce evenimentele se vor derula. Nu sunt dubii în privința asta.

Bineînțeles, voi trata cu respect și deschidere cu liderii republicii ruse și ale celorlalte republici.

Vom face pași spre recunoașterea și respectul pentru suveranitatea fiecăruia. Vom lucra împreună pe o gamă largă de probleme. Nimic nu poate sta în calea dorinței mele ca noi să menținem legătura și apreciez orice sugestie de-a ta, indiferent de ce rol vei avea. Dar vreau să păstrez intactă prietena pe care eu și Barbara o prețuim foarte, foarte mult.

Așa că, în acest moment special al anului și în această clipă istorică, te salutăm și îți mulțumim pentru ce ai făcut pentru pacea mondială. Mulțumesc mult.

M.G.: Mulțumesc, George, mă bucur să aud toate astea astăzi. Îți zic la revedere și îți strâng mâna. Mi-ai spus multe lucruri importante și îți sunt recunoscător.

G.B.: Toate cele bune, Mihail.

M.G.: La revedere.