Statele membre ale Uniunii Europene au sprijinit acţiunile pentru reducerea, până în 2012, cu un sfert a birocraţiei în vederea potenţării creşterii economice europene, dar nu au făcut referiri la modul în care această problemă este tratată la nivel naţional. Comisarul european pentru industrie, Guenter Verheugen, a afirmat că reducerea costurilor asociate hârţogăriei va duce în timp la echivalentul unei creşteri economice de 3,5%. Această mişcare face parte din politica pentru 'o mai bună reglementare' promovată de Comisie pentru a lupta împotriva acuzaţiilor că Bruxellesul este un aparat birocratic scăpat de sub control.
'Acţiunea hotărâtă în acest domeniu va duce la rezultate foarte bune în materie de climat investiţional ... va ajuta spiritul antreprenorial şi ne va ajuta să realizăm obiectivele macroeconomice de ansamblu', a declarat comisarul Verheugen, la reuniunea miniştrilor de industrie din statele membre. Totuşi, o serie de state şi-au exprimat ezitările legate de crearea unui nou organ care să sfătuiască Comisia Europeană, Parlamentul European şi statele membre în chestiuni care ţin de mai buna reglementare. 'Nu considerăm că este necesar să avem un organ independent', a declarat ministrul austriac Martin Bartenstein. Împotriva unui asemenea organ au fost, potrivit Reuters, şi România, Lituania, Estonia şi Polonia.
Executivul comunitar doreşte de asemenea ca statele membre ale UE să se angajeze până în octombrie 2008 la un plan de reducerea cu o pătrime a actelor cerute de legislaţiile naţionale pentru derularea afacerilor, dar Verheugen şi-a flexibilizat poziţia, fiind clară opoziţia faţă de stabilirea unei ţinte naţionale obligatorii. Comisarul pentru industrie le-a spus miniştrilor europeni că ţinta reducerii cu 25% a birocraţiei la nivel naţional va fi mai degrabă o aspiraţie politică decât o obligaţie. Ţinta de 25% va fi supusă aprobării la Consiliul European din 8-9 martie. Conform Comisiei Europene, această reducere ar duce la o economie de 150 de miliarde euro.
Rompres
