
Sectorul american Big Tech ar putea fi o țintă predilectă a represaliilor europene în războiul comercial deschis de președintele Donald Trump, dacă liderii europeni s-ar putea pune de acord cum să-l lovească, scrie Politico.
În condițiile în care Donald Trump a deschis un război comercial în toată regula cu toată lumea și mai ales cu principalii săi parteneri comerciali, oficialii europeni de rang înalt iau în calcul o lovitură puternică în „inima” economiei americane – companiile Big Tech.
Uniunea Europeană are un surplus comercial de 157 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că exportă mai mult decât importă, dar are un deficit bugetar de 109 miliarde de euro în servicii, inclusiv în servicii digitale.
Companiile americane gigant din domeniul Big Tech, precum Apple, Microsoft, Amazon, Google și Meta domină cuprinzător piața europeană.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a menționat tehnologia ca fiind una dintre „cărțile” pe care blocul european le poate juca ca răspuns la tarifele americane ostile. Totuși, Uniunea rămâne divizată în ce privește decizia pe care trebuie să o ia.
Legislația sa în domeniul digital nu e creată pentru a fi folosită ca instrument de atac, iar încercările precedente de a impune taxe mai mari giganților tech au eșuat.
Guvernele europene ar putea să-și scadă cheltuielile în domeniu prin revizuirea politicilor interne, însă, în multe cazuri, Europa nu are alternative proprii.
Unele țări, precum Irlanda, au avertizat deja că politici de represalii față de SUA în acest domeniu ar putea să ducă la efecte averse serioase și pentru economia blocului.
Țintirea directă a sectorului Big Tech va duce la furie din partea marilor magnați americani – Elon Musk, Jeff Bezos sau Mark Zuckerberg. Toți se află, într-o măsură mai mare sau mai mică, în orbita lui Trump.
Europa ar putea să-și folosească și cel mai puternic instrument comercial de până acum – Instrumentul Anti-Coerciție – pentru a ținti direct firmele americane tech.
Ca instrument specific, el nu a mai fost testat până acum – a fost creat ca o „bazooka comercială” după primul mandat al lui Trump, însă nu a fost folosit niciodată.
Legi versus război comercial
Până acum, Uniunea Europeană nu a reușit să finalizeze cu succes niciuna dintre investigațiile pe care le face asupra companiilor Big Tech. Comisia ar urma, însă, să amendeze Apple și Meta pentru încălcarea legislației din domeniul competiției digitale la sfârșitul acestei săptămâni sau la începutul următoarei săptămâni.
Ar fi prima amendă dată sub auspiciile noii Legi pentru Piețele Digitale (DMA)
În plus, și Twitter a fost găsit vinovat de încălcarea preliminară a regulilor de moderație ale UE, iar pedeapsa ar putea fi o amendă de șase la sută din cifra de afaceri anuală a companiei. Meta este sub investigație pentru același lucru.
Oficialii UE încearcă să convingă, însă, că punerea în aplicare a acestor noi reguli europene nu ar trebui să fie considerată ca făcând parte dintr-un război comercial.
„DMA nu este o piesă de negociere. Această reglementare este menită să stabilească niște reguli corecte ale jocului în Europa, nu să fie folosită ca formă de negociere cu Statele Unite”, spune Stephanie Yon-Courtin, europarlamentară Renew.
Principalul legislator care s-a ocupat de DMA, Andreas Schwab, europarlamentar PPE a spus că deciziile față de Meta și Apple ar fi trebuit luate mai rapid de Comisie, tocmai pentru arăta că „ele nu au fost luate ca decizii politice”.
Argumentul principal este că legile tech ale UE există pentru a susține valorile europene, nu pentru a discrimina sau pentru a ținti o anumită țară, așa cum crede Donald Trump. Orice sugestie față de ideea contrară ar face un rău Comisiei atunci când firmele Big Tech vor ataca amenzile și penalitățile în justiție.
Guvernul american, însă, sugerează chiar opusul. În februarie, administrația Trump a amenințat cu tarife-represalii împotriva regimului tech european în mod specific, motivând prin „riscuri față de libertatea de exprimare a companiilor americane”.
Anunțul tarifelor americane de miercuri a dus la reînnoirea solicitărilor ca UE să „apese trăgaciul” în ce privește investigațiile.
„Pentru că Trump e dispus la negocieri, mi-e teamă că va încerca să folosească legislația europeană ca piesă de schimb. Sper că Comisia Europeană va rămâne fermă”, spune europarlamentara daneză Christel Schaldemose.
Taxe mai mari
Susținătorii unui răspuns răspicat la tarifele lui Trump văd și alte forme de represalii posibile împotriva administrației americane – taxe mai mari pe serviciile digitale și excluderea firmelor americane de la posibilitate licitării la contracte.
Brando Benifei, un europarlamentar social democrat care conduce delegația Parlamentului European în SUA, a vorbit de nevoie „contra-măsurilor cuprinzătoare care să lovească acolo unde doare mai tare, țintind serviciile, inclusiv cele ale firmelor Big Tech”.
„Serviciile digitale vor fi în centrul discuției inevitabil”, spune și europarlamentara finlandeză Aura Salla, care a lucrat și ca agent de lobby al Meta la Bruxelles, anterior.
Președintele PPE, Manfred Weber, a declarat, marți, că „giganții digitali plătesc foarte puțin pentru infrastructura noastră digitală, deși beneficiază atât de mult” de pe urma ei.
Unele țări UE se alătură acestui cor de voci critice. Joi, purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Sophie Primas, a declarat că următorul val de represalii europene ar putea ținti „serviciile digitale care nu sunt taxate în prezent”.
Europarlamentarul francez Sandro Gozi, între timp, a menționat „taxarea giganților tech americani” ca fiind una dintre opțiunile blocului.
Discuția despre o taxă pe serviciile digitale e în discuție de ceva timp în Uniunea Europeană, însă cei 27 de membri ai blocului încă nu au unanimitate în ce privește discuția, iar politica de taxare o necesită.
Astfel, s-a ajuns la situația în care unele state membre au decis să acționeze de unele singure – cel mai recent, Belgia a adoptat un acord pentru o taxă digitală până în 2027, dacă nu se va ajunge la un acord la nivel european.
Irlanda, țara care găzduiește o mulțime de companii americane Big Tech, a atacat ferm decizia, marți. Țintirea serviciilor digitale americane nu este poziția europeană, a spus ministrul comerțului din Irlanda, Simon Harris, adăugând și că o astfel de poziție ar fi „profund dăunătoare” pentru țara sa.