Dezinformarea a inundat vechiul continent, pe măsură ce 373 de milioane de alegători cu drept de vot se pregătesc să meargă la urne în această săptămână pentru a alege un nou parlament al Uniunii Europene, notează CNN.
Printre cele mai cunoscute conspiraţii, este cea referitoare la cum Uniunea Europeană le-a pus gând rău proprietarilor de maşini vechi. O alta, spune că liderii politici din blocul comunitar plănuiesc să limiteze numărul de călătorii cu avionul pe care cetățenii statelor membre le pot face.
O altă dezinformare spune că politicienii din conducerea Uniunii sunt dispuși, chiar, să sacrifice vieți omenești pentru a face economii de curent electric și a limita, astfel, încălzirea globală.
Pentru un profesionist mass-media sau pentru un cititor "de modă veche", care consultă mai multe publicații și este atent la sursa informațiilor, cele trei știri par greu de crezut, și pe bună dreptate: ele sunt fake news, știri false diseminate pentru a provoca neliniști sociale și neîncredere în conducătorii UE.
Însă mulți alți contemporani, mai puțin familiarizați cu gândirea critică, se dovedesc mai vulnerabili la dezinformare.
UE și mai multe state membre au creat agenții anti-dezinformare
UE și mai multe dintre țările membre au înființat agenții pentru a contracara dezinformarea înaintea votului. Unele dintre aceste instituții se concentrează în mod direct asupra campaniilor cu originea în Rusia.
Acuzațiile de dezinformare la adresa Rusiei în preajma alegerilor nu sunt o noutate. Astfel de acuzații au însoțit în trecutul recent scrutine din Statele Unite, din Regatul Unit și din Uniunea Europeană.
Rusia, desigur, neagă implicarea sa în campanii de dezinformare iar, în paralel, tehnicile de măsluit realitatea devin din ce în ce mai sofisticate și se insinuează pe platformele de socializare în parlamentele naționale și în discursul public.
"Inteligența artificială și deepfakes (falsurile multimedia create cu ajutorul inteligenței artificiale, n.r.) se impun rapid între instrumentele celor care caută să răspândească narațiuni false", punctează Morgan Wright, de la compania americană de securitate cibernetică SentinelOne.
SentinelOne și EU DisinfoLab au aflat că "Doppelgänger" funcționează în Europa din 2022
SentinelOne, alături de grupul de cercetare independent EU DisinfoLab, a lucrat la devoalarea unei rețele de influență cu sediul în Rusia care operează în Europa din anul 2022. Rețeaua este numită "Doppelgänger" (Dublura, n.r.) și face uz de site-uri clonate după cele ale unor publicații europene proeminente, precum The Guardian (Regatul Unit) și Bild (Germania). "Clonele" publicațiilor online sunt folosite ca vehicule pentru a răspândi conținuturi înșelătoare.
În multe situații, știrile false au menirea de a influența publicul pe teme precum războaiele din Ucraina și Gaza. În ultimul an însă, criza climatică a fost al doilea cel mai vizat subiect, potrivit Observatorului european al presei digitale, EDMO.
Un site din rețeaua "Doppelgänger" care imită tabloidul german Bild a publicat un material despre un adolescent care se plimba cu bicicleta și care a decedat "sângerând până la moarte", după un accident provocat ca urmare a faptului că iluminatul stradal ar fi fost oprit de guvernul german. Conform "sursei" din rețeaua "Doppelgänger", autoritățile germane au decis să facă economie de electricitate, pe fondul "crizei energetice declanșate de sancțiunile occidentale la adresa Rusiei".
"Știrea" a fost demontată de numeroase instituții media germane, dar a continuat să se răspândească pe Facebook.
Paula Gori, secretarul general al EDMO, a declarat că răspândirea unor narațiuni false despre climă se potrivește cu obiectivele geopolitice ale Rusiei, în condițiile în care sectorul profitabil al petrolului și gazelor naturale din această țară a fost afectat de sancțiunile internaționale și de interdicția de import în UE.
Confuzia și dezbinarea, mai tentate pentru Moscova decât combaterea politicii de mediu din UE
"Este destul de ușor pentru ruși să răspândească dezinformarea conform căreia UE suferă din cauza sancțiunilor impuse Moscovei, iar cetățenii europeni suportă, la rândul lor, consecințele sistării importului de gaz rusesc", a arătat Gori.
DisinfoLab a identificat și alte fake news ce susțineau, între altele, că turbinele eoliene provoacă poluare toxică. Însă, dincolo de narațiunile false pe un subiect sau altul, scopul Rusiei pare să fie acela de a semăna confuzie și dezbinare, mai degrabă decât de a contracara politicile de mediu, arată Morgan Wright.
"Rusia este foarte oportunistă. Caută controverse și conflicte și orice problemă actuală pe care o poate exploata. Scopul este de a face ca (oamenii) să se lupte între ei. (Rușilor) nu le pasă de politica climatică", a continuat expertul american în securitate cibernetică.
"Dacă ne întoarcem în 1917, la crearea CEKA, prima organizație de spionaj a Rusiei comuniste, ei au fost maeștrii dezinformării timp de peste 100 de ani. (Rușii) folosesc aceleași tactici de zeci de ani, doar că instrumentele se schimbă: acum este vorba de Inteligența Artificială și de social media", crede Morgan Wright.
Fenomenul Fake News subminează eforturile UE în combaterea poluării
UE este considerată un lider mondial în combaterea poluării care provoacă încălzirea globală. Însă dezinformarea pe teme climatice ar putea submina obiectivul ambițios al blocului comunitar, de a reduce emisiile de dioxid de carbon cu 90% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990.
Sunt deja binecunoscute "știrile" conform cărora cetățenii UE vor ajunge să mănânce insecte, în urma politicilor de reducere a poluării din agricultură.
Alte relatări false propagă scenariul că fermierii din Franța și Spania ar fi "alungați de pe pământurile lor" pentru a face loc centralelor solare.
Fermierii din statele europene au ieșit de mai multe ori în stradă în ultimii ani împotriva politicilor agricole din UE.
Paula Gori menționează că cercetătorii de la EDMO au găsit dovezi clare ale încercărilor de deturnare a protestelor acestor fermieri.
În paralel, UE a dat înapoi în fața acestor manifestații și a temperat sau temporizat o serie de politici de mediu.
UE a făcut concesii după proteste fermierilor
De exemplu, blocul a renunțat la un plan de reducere la jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030 și a amânat noi norme privind sănătatea solului și biodiversitatea, abandonând, totodată, cerința de a reduce emisiile, altele decât cele de carbon, de gaze cu efect de seră în agricultură.
"Protestele au fost legitime, dar au fost exploatate de Rusia pentru a distribui dezinformări care atacă instituțiile UE și provoacă polarizare”, a subliniat Paula Gori.
Răspunsul UE la problema dezinformării a luat forma Legii privind serviciile digitale, care vizează în mod special conținutul ilegal, publicitatea înșelătoare și dezinformarea. Uninea s-a folosit noua legislație pentru a forța marile companii de social media să își curețe platformele.
Cel mai recent, Comisia Europeană a inițiat proceduri oficiale împotriva Facebook și Instagram în legătură cu dezinformarea care a vizat alegerile europene.
De mai mulți ani, Facebook îndepărtează conținutul care încalcă politicile sale, dar nu elimină automat conținutul doar pentru că a fost falsificat sau generat de Inteligența Artificială.
În schimb, platforma își propune să eticheteze ca atare conținutul modificat, remarcă CNN.
