Astfel, luni, Curtea de Conturi a prezentat raportul său pentru anul 2007, în care arată unde sunt problemele în cheltuirea banilor europeni din bugetul alocat Comisiei Europene, de 114 miliarde euro. Conform acestuia, cele mai multe sume fără acoperire au mers spre proiectele regionale desemnate să ridice nivelul standardului de viaţă în zonele cele mai sărace.
Cel puţin 11 procente din cele 42 miliarde euro alocate pentru fonduri structurale şi sociale nu ar fi trebuit să fi fost plătiţi- aceasta fiind cea mai mare cheltuială necoperită ? şi pentru care cele 27 de state membre şi Comisia Europeană sunt coresponsabile. De asemenea s-a găsit iregularităţi de 2-5 procente în implementarea bugetului pentru agricultură, care se ridică la 51 miliarde euro.
Pentru al 14-lea an consecutiv, Curtea de Conturi nu a putut spune că bilanţul este curat, dar a lăudat Comisia Europeană pentru prima dată deoarece a furnizat un ?set? complet şi de valoare de date financiare, primind calificativul ?fără rezerve.
?Curtea încă consideră că plăţile către beneficiarii fondurilor, precum fermierii şi promotorii proiectelor cu fonduri UE, au un nivel prea mare de eroare?, se arată în raport. Cheltuielile pentru dezvoltarea rurală au fost evidenţiate ca fiind cea mai mare parte din toate cheltuielile nefondate.
În general, erorile sunt datorate de multe ori fermierilor care supraevaluează. Curtea a găsit dovezi de fermieri care au supraevaluat sau exagerat suprafaţa terenului sau a numărului de animale.
Deşi cheltuielile eronate au căzut ca procente, de la 12 la 11%, per total în cifre absolute, anul trecut s-a înregistrat cea mai mare ?fraudă? datorită creşterii ca valoare a bugetului UE ? până la 114 miliarde euro.
România a scăpat de corecţii la capitolul fonduri structurale şi nu se va număra nici printre ţările de la care Comisia Europeană va recupera banii în următoarele luni, în schimb este criticată în raportul Curţii de Conturi la capitolul fonduri pentru dezvoltare rurală.
România a întreprins "controale insuficiente privind validitatea ofertelor înainte în licitaţiile publice. Controalele efectuate nu asigură în mod rezonabil legalitatea procedurii de licitaţie necesară, ceea ce poate afecta eligibilitatea proiectului per ansamblu", se arată în raportul citat.
Răspunsul Comisiei Europene la această observaţie a Curţii de Conturi este că urmăreşte redresarea acestor deficienţe prin procedura de certificare a sistemului de gestiune la care sunt supuse toate statele membre. În urma raportului de anul trecut al Curţii de Conturi, executivul european a înăsprit regulile şi sancţiunile UE pentru perioada 2007-2013, aflându-se într-un proces de certificare a sistemelor naţionale de gestionare a fondurilor comunitare.
O altă critică în raportul Curţii de Conturi la adresa României se referă la "verificarea inadecvată a cofinanţării private".
"Proiectele au fost adesea aprobate fără certificarea necesară din partea unei instituţii financiare, sporind astfel riscul ca fondurile UE să fie plătite unor beneficiari care nu sunt capabili să-şi plătească partea proprie pentru proiect", se arată în raport.
Răspunsul Comisiei la această problemă, conform raportului Curţii de Conturi, este că "riscul este diminuat de faptul că pentru fiecare proiect care necesită autofinanţare e nevoie de un extras de cont bancar nu mai vechi de cinci zile înainte ca plata să poată fi efectuată".
Comisia deţine responsabilitatea, fie exclusivă, fie în cooperare cu statele membre, a execuţiei bugetului UE, care s-a ridicat, în 2007, la plăţi în valoare totală de 114 miliarde de euro. Curtea de Conturi este auditorul extern care verifică execuţia acestui buget. Rapoartele anuale întocmite de aceasta furnizează o bază pentru procedura de descărcare de gestiune desfăşurată de Parlamentul European şi de Consiliu.
Antena3.ro
