Ucraina vrea să aducă Rusia la negocieri de pace după incursiunea-fulger din Kursk, dar fără discuții directe cu Putin

Incursiunea ucraineană în interiorul Rusiei și-a atins obiectivul principal de a face poziția guvernului de la Kiev mai puternică în posibilele discuții de pace cu Kremlinul, chiar și în condițiile în care Rusia refuză să trimită diplomați la întâlniri față în față, scrie Politico. Totuși, și ucrainenii își păstrează poziția fermă de a nu negocia direct cu dictatorul rus, iar modelul de pace discutat tot mai des la Kiev își ia inspirația din acordul grânelor din 2022, care a permis Ucrainei să reia exporturile la Marea Neagră.

Pe baza acelui format diplomatic, Rusia și Ucraina au obținut acorduri diferite sub observația ONU și a Turciei ca intermediari, fără să se semneze un acord direct între guvernul de la Kiev și regimul de la Kremlin.

La Kiev există convingerea că incursiunea fulger a armatei ucrainene în regiunea Kursk a făcut mai puternică poziția de negociere a Ucrainei.

„În regiunea Kursk putem vedea în mod clar cum instrumentul militar este folosit pentru a convinge în mod obiectiv Rusia să participe la un proces de pace drept”, declara Mihailo Podoliak, consilier prezidențial ucrainean, săptămâna trecută.

Dictatorul rus susține, însă, că nu vrea să negocieze în acest moment.

„Ce fel de negocieri putem să avem cu oameni care atacă populație civilă fără discriminare, care distrug infrastructură civilă sau care încearcă să creeze amenințări la adresa centralelor nucleare. Ce putem noi să discutăm cu ei?”, a declarat sângerosul dictator de la Moscova, fără să pară că realizează ironia declarațiilor sale, în condițiile în care armatele sale invadatoare încearcă să distrugă Ucraina și populația sa de peste doi ani, inclusiv prin amenințări nucleare și prin ocuparea și lovirea centralei de la Zaporojie.

Ucraina menține poziția și vrea implementarea păcii lui Zelenski

Baza revendicărilor ucrainene este planul în zece puncte al președintelui Volodimir Zelenski din 2022 – în care sunt incluse numeroase subiecte, precum siguranța alimentară și energetică a Ucrainei, restaurarea granițelor legitime ale acesteia și retragerea trupelor invadatoare de pe teritoriul său.

Ucrainenii au accelerat planurile lor privind această formulă, șeful de cabinet al lui Zelenski, Andri Iermak, anunțând că există zece grupuri de lucru de ambasadori și experți care se ocupă de planuri de acțiune și cronologii de implementare.

Iermak însuși a dat ca exemplu formatul de la Marea Neagră. „Noi nu am negociat direct cu Rusia, am negociat cu Turcia și cu ONU, iar ei au dicutat cu rușii. A fost un scces. Coridorul a funcționat vreme de un an – au fost multe probleme – dar a funcționat. Trebuie să o recunoaștem. Un format similar ar putea fi folosit din nou”, a declarat el.

Există, însă, un drum lung pentru pace în fața Ucrainei. Guvernul de la Kiev trebuie să lucreze la un plan comun cu țări care s-au pus de acord să implementeze formula de pace.

Zelenski vrea ca o propunere comună de pace să fie agreată după întâlnirile avute cu terți la summit-ul din Elveția. Țările prietenoase cu Rusia care au participat acolo ar urma să vină cu propuneri la Moscova în timpul unui al doilea summit de pace pe care Ucraina vrea să-l organizeze până la sfârșitul anului.

Rusia a spus deja, însă, că nu va participa la acest summit și că formula ucraineană este „inacceptabilă”. Astfel că ucrainenii s-au gândit că rușii ar avea nevoie de o „încurajare”, motiv pentru care au lansat incursiunea în Kursk.

„Cu cât Rusia acceptă mai repede revenirea la o pace dreaptă, în principiu pe baza unei formule de pace care să conducă acolo, cu cât mai repede se vor opri și raidurile forțelor ucrainene pe teritoriu rusesc”, a declarat Heorhi Tihii, purtător de cuvânt al ministerului ucrainean de externe.

Turcia a anunțat că își dorește să fie din nou intermediara acestui proces, conform ministrul Hakan Fidan, într-o declarație făcută în iunie.