Ucraina a lovit și a deteriorat un al treilea pod peste râul Seim, în apropierea satului Karyzh (Karîj) din regiunea rusă Kursk, relatează The Guardian, care precizează că informația este confirmată de un membru al Comitetului de Investigații din Rusia.
De asemenea, un mesaj video care confirmă lovitura a fost postat pe canalul Telegram al propagandistului Vladimir Soloviov de la televiziunea rusă de stat.
Deocamdată, amploarea pagubelor produse podului nu este clară.
Dacă acesta fost distrus complet sau parțial, asta ar putea afecta grav capacitatea Rusiei de a aduce vehicule blindate și alte echipamente grele peste râul Seim pentru a contracara ofensiva ucraineană în Kursk.
Nexta_tv, canalul opoziției din Belarus, relatează, la rândul său, că podul de la Karyzh ar fi fost distrus.
❗️ Russian Z-channels report that Ukraine has destroyed the third and last bridge over the Seim River in Kursk Region
— NEXTA (@nexta_tv) August 19, 2024
The bridge was destroyed near the village of Karyzh in the Glushkovsky district. On August 16, Ukrainian troops destroyed a bridge in the village of Glushkovo, a… pic.twitter.com/F6SR6AJQPe
Țintirea acestui pod a fost anticipată de comentatorii care urmăresc evoluția luptelor din Kursk.
Contul Conflict Dispatch a publicat imagini ale viaductului din Karyzh înainte de a fi lovit de ucraineni și a estimat că, în cazul distrugerii acestuia, armata rusă va trebui să recurgă la poduri din pontoane pentru a-și susține trupele care luptă în Kursk.
???? Pictures of the last bridge left over the Seym river in the affected area of the Kursk Oblast. It is located in Karyzh around 7 kilometers away from the recently heavily damaged bridge in Zvannoe. If destroyed, Russia will need to contruct pontoon bridges over the Seym to… https://t.co/fiXAwa0Gbq pic.twitter.com/QfE6LU1EWd
— Conflict Dispatch (@ConflictDISP) August 17, 2024
Ucraina a scos din uz în zilele trecute alte două poduri peste Seim: unul, pe care l-a distrus pe 16 august în apropiere de satul Glușkovo, și un al doilea, pe care l-a avariat o zi mai târziu în apropierea localității Zvannoe.
Stare de urgență într-un oraș din regiunea rusă Rostov
Autoritățile locale au declarat stare de urgență în orașul Proletarsk din regiunea rusă Rostov, unde un atac ucrainean cu drone a provocat un incendiu la un depozit de carburant şi rănirea a cel puțin 18 pompieri, relatează Agerpres, citând AFP.
Starea de urgență a fost instituită la miezul nopții de duminică spre luni.
Eforturile de stingere a incendiului, care a izbucnit duminică dimineață, au continuat luni, a anunțat administrația locală pe Telegram.
Guvernatorul regional Vassili Goloubev a afirmat că, dintre cei 18 pompieri care au avut nevoie de îngrijiri medicale, patru au fost internați pentru arsuri.
O sursă din cadrul serviciului ucrainean de informaţii militare, GUR, a confirmat că depozitul de combustibil şi de produse petroliere Kavkaz, situat în Proletarsk, a fost atacat cu drone.
Potrivit acestei surse, această instalație alimenta "complexul militar-industrial" rus.
Proletarsk, un oraș cu aproape 20.000 de locuitori, este situat la circa 200 de kilometri de granița cu Ucraina şi la aproximativ 350 de kilometri de zonele de luptă controlate de Kiev pe linia frontului din estul Ucrainei.
Moscova nu e pregătită pentru negocieri de pace după ofensiva ucraineană în Kursk
Iuri Ușakov, un consilier al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că atacul Ucrainei în regiunea Kursk înseamnă că Moscova nu este pregătită să poarte discuții de pace în acest moment.
Ușakov a susținut, pe de altă parte, că Rusia nu își retrage "propunerile de pace" anterioare, respinse de Kiev și care cereau ca țara atacată să renunțe la aspirația aderării la NATO și să-și recheme soldații din cele patru regiuni anexate de Moscova, prin decret, în toamna anului 2022 - Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson.
Declarația consilierului prezidenția rus vine după ce Moscova a dezmințit, duminică, o relatare apărută în ziarul american The Washington Post.
Potrivit acestui cotidian, Rusia și Ucraina se pregăteau să negocieze, prin intermediul Qatarului, un armistițiu parțial care implica oprirea atacurilor reciproce asupra obiectivelor de infrastructură energetică, însă demersurile au fost stopate de incursiunea Kievului în Kursk, la 6 august.