Turcia şi Armenia vor pune capăt aproape unui secol de ostilitate prin deschiderea relaţiilor diplomatice, o iniţiativă ce va deschide calea pentru intrarea Ankarei în UE.
Statele vecine au anunţat pasul istoric printr-o declaraţie comună şi au stabilit un termen de şase săptămâni pentru implementarea protocoalelor diplomatice, pentru prima dată în istoria ambelor ţări.
Aceasta vine în pofida tensiunilor dintre cele două state. Turcia respinge afirmaţiile armene că masacrarea de către Imperiul Otoman a circa 1,5 milioane de persoane în 1915, moment definitoriu în identitatea naţională a Armeniei, ar reprezenta un genocid.
Guvernul de la Ankara a contestat mereu numărul de armeni ucişi în conflictul pe care Turcia îl defineşte ca război civil.
Ca o concesie majoră a Turciei, acordul specifică că ambele state vor "implementa dialogul asupra dimensiunii istorice, cu scopul de a restabili încredere reciprocă".
"Este important ca dreptatea istorică să fie restabilită. Este important ca popoarele noastre să poată stabili relaţii normale," declara preşedintele armen Serzh Sarkisian
Persecutarea turcă a oamenilor, inclusiv laureatul Nobel Orthan Pamuk, care susţin afirmaţiile despre genocid au fost un obstacol major în calea ambiţiilor europene ale Turciei.
Oficialii europeni au salutat acordul intermediat de Elveţia atât pentru candidatura UE a Turciei, cât şi pentru semnul de stabilitate în regiunea Caucazului de Sud.
Printre cei care s-au exprimat pozitiv s-au numărat Javier Solana, şeful politicii externe a UE, dar şi Olli Rehn, comisarul european pentru extindere şi cel care supervizează candidatura Turciei.
Săptămâna trecută, Turcia a mai făcut un pas pentru a fi pe placul UE, prin semnalarea deschiderii de discuţii cu minoritatea kurdă, un conflict ce a dus la moartea a peste 40.000 persoane. Guvernul turc discută despre uşurarea restricţiilor, ce ar include eliminarea legilor ce interzic libera exprimare a opiniilor politice şi suprimarea culturii kurde.
Antena3.ro
