
ACTUALIZARE 22:00. Sirene de alarmă şi explozii au răsunat, marţi seara, în capitala ucraineană, Kiev, au constatat jurnalişti de la AFP, după ce Vladimir Putin a anunţat că a acceptat să oprească loviturile asupra infrastructurii energetice a ţării timp de 30 de zile, scrie Agerpres.
Autorităţile de la Kiev au cerut locuitorilor să se adăpostească din cauza riscului unui atac aerian rusesc, în timp ce reporterii AFP au auzit explozii.
În același timp, ucrainenii raportează și probleme la centrala ucraineană Zaporojie, unde rușii ar fi comis noi atacuri, orașul fiind împânzit de drone rusești, în ciuda promisiunii lui Putin că a cerut un armistițiu parțial.
ACTUALIZARE 21:10. Președintele Donald Trump a făcut primele declarații cu privire la apelul telefonic cu Vladimir Putin, într-o postare pe rețeaua sa, Truth Social. Trump a confirmat că a discutat un armistițiu parțial, față de bombardamentele împotriva infrastructurii energetice, dar și că se va lucra pentru un armistițiu general.
„Conversația mea telefonică de astăzi cu președintele Putin al Rusiei a fost una foarte bună și productivă. Ne-am pus de acord pentru un armistițiu imediat pentru toată energia și infrastructura, cu înțelegerea faptului că vom lucra pentru a avea un armistițiu complet și, în final, un sfârșit al acestui foarte oribil război între Rusia și Ucraina.
Acest război nu ar fi început niciodată dacă eram eu președinte! Multe elemente ale contractului pentru pace au fost discutate, inclusiv faptul că mii de soldați sunt uciși și că și președintele Putin dar și președintele Zelenski ar vrea ca războiul să se termine. Procesul este acum în plină desfășurare și sperăm că vom putea, de dragul umanității, să ducem treaba la bun sfârșit”, a scris Donald Trump într-o postare pe rețeaua sa, Truth Social.
ACTUALIZARE 19:25. Putin și Trump au avut o discuție pozitivă despre normalizarea relațiilor bilaterale dintre SUA și Rusia, transmite Kremlinul, care vorbește și despre „responsabilitatea comună” a celor două țări față de stabilitatea lumii.
„Președinții Federației Ruse și Statelor Unite s-au pus de acord să rămână în contact legat de toate temele discutate în conversația lor telefonică”, a mai transmis Kremlinul.
Conform informațiilor transmise regimul rus și citate de presa de stat de la Moscova (Tass), Rusia și SUA urmează să creeze „grupuri de experți” care să discute pacea în Ucraina și să stabilească termenii unui eventual tratat.
Putin l-a mai informat pe Trump că urmează să facă un schimb proporțional de 175 de prizonieri ruși în schimbul a 175 de prizonieri ucraineni.
Kremlinul a mai susținut și că Putin „a răspuns pozitiv la propunerea lui Trump privind siguranța transporturilor maritime în Marea Neagră”.
Rusia a mai anunțat și că „face un gest de bunăcredință și va elibera 23 de soldați ucraineni grav răniți”.
Putin ar fi spus și că susține idea unei opriri a loviturilor împotriva infrastructurii energetice ucrainene și că a dat ordin armatei ruse să nu mai bombardeze instalațiile energetice ucrainene.
Liderul rus i-a mai pus președintelui american și prima condiție – „Ucraina trebuie să oprească mobilizarea și înarmarea, în schimbul armistițiului”, iar NATO să nu mai ajute militar deloc guvernul de la Kiev.
Comunicatul integral al Casei Albe
„Astăzi, președintele Trump și președintele Putin au vorbit despre nevoia unei păci și a unui armistițiu în războiul din Ucraina. Ambii lideri au fost de acord că acest conflict trebuie să se încheie cu o pace durabilă. Au subliniat, de asemenea, nevoia unor relațiile bilaterale îmbunătățite între Statele Unite și Rusia. Sângele și resursele pe care și Ucraina și Rusia le consumă în acest război ar putea fi consumate mai bine pentru nevoile popoarelor lor.
Conflictul nu ar fi trebuit să înceapă niciodată și ar fi trebuit să se încheie cu mult timp în urmă cu eforturi de pace sincere și de bunăcredință. Liderii s-au pus de acord că mișcarea pentru pace va începe cu un armistițiu pe energie și infrastructură, dar și cu negocieri tehnice pentru implementare unui armistițiu maritim la Marea Neagră, un armistițiu general și o pace permanentă. Aceste negocieri vor începe imediat în Orientul Mijlociu.
Liderii au vorbit, în mare, despre Orientul Mijlociu ca regiune de potențială cooperare pentru a preveni viitoare conflicte. Au mai discutat despre nevoia de a opri proliferarea armelor strategice și despre posibilitatea angajării și cu alți actori pentru a sigura o aplicare cât mai largă a principiilor. Cei doi lideri au împărtășit perspectiva că Iranul n-ar trebui să fie niciodată într-o poziție de a distruge Israelul.
Cei doi lideri au fost de acord că o viitoare relație bilaterală îmbunătățită între Statele Unite și Rusia are mari beneficii și avantaje. Acest lucru include acorduri economice și stabilitate geopolitică atunci când pacea va fi fost obținută”.
Comunicatul integral al Kremlinului
„Liderii au continuat un schimb de opinii detaliat şi sincer cu privire la situaţia legată de Ucraina. Vladimir Putin şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Donald Trump pentru efortul său de a promova obiectivul nobil de a pune capăt ostilităţilor şi pierderilor umane.
Reafirmându-şi angajamentul fundamental faţă de o soluţionare paşnică a conflictului, preşedintele rus a declarat că este gata să colaboreze cu partenerii săi americani în vederea unei examinări aprofundate a posibilelor modalităţi de soluţionare, care ar trebui să fie cuprinzătoare, durabilă şi pe termen lung. Şi, desigur, să ţină cont de necesitatea necondiţionată de a elimina cauzele profunde ale crizei şi de interesele legitime de securitate ale Rusiei.
În contextul iniţiativei preşedintelui Statelor Unite ale Americii de a introduce o încetare a focului de 30 de zile, partea rusă a subliniat o serie de puncte esenţiale privind controlul efectiv asupra unei eventuale încetări a focului de-a lungul întregii linii de contact, necesitatea de a stopa mobilizarea forţată în Ucraina şi reînarmarea forţelor armate ucrainene. De asemenea, au fost remarcate riscurile grave asociate cu lipsa de angajament din partea regimului de la Kiev (titulatura pe care o folosește Rusia pentru a se referi la guvernul ucrainean - n. red.), care a sabotat şi a încălcat deja în mod repetat acordurile încheiate. A fost atrasă atenţia asupra crimelor teroriste barbare comise de militanţii ucraineni împotriva populaţiei civile din regiunea Kursk.
S-a subliniat că principala condiţie pentru a preveni escaladarea conflictului şi pentru a acţiona în vederea soluţionării acestuia prin mijloace politice şi diplomatice ar trebui să fie încetarea completă a asistenţei militare străine şi a furnizării de informaţii către Ucraina.
În legătură cu apelul recent al lui Donald Trump de a salva vieţile militarilor ucraineni încercuiţi în regiunea Kursk, Vladimir Putin a confirmat că partea rusă este pregătită să se lase ghidată de considerente umanitare şi, în caz de predare, garantează viaţa şi tratamentul demn al soldaţilor AFU (armata ucraineană - n. red.), în conformitate cu legile ruse şi cu normele de drept internaţional.
În timpul conversaţiei, Donald Trump a înaintat o propunere privind refuzul reciproc al părţilor din conflict de a lovi instalaţiile infrastructurii energetice timp de 30 de zile. Vladimir Putin a reacţionat pozitiv la această iniţiativă şi a dat imediat armatei ruse o comandă corespunzătoare.
De asemenea, preşedintele rus a reacţionat constructiv la ideea lui Donald Trump de a pune în aplicare o iniţiativă bine cunoscută privind siguranţa navigaţiei în Marea Neagră. S-a convenit începerea negocierilor pentru elaborarea ulterioară a detaliilor specifice ale unui astfel de acord.
Vladimir Putin a declarat că pe 19 martie părţile rusă şi ucraineană vor face schimb de prizonieri - 175 la 175 de persoane. În plus, 23 de militari ucraineni grav răniţi care se află sub tratament în instituţii medicale ruseşti vor fi predaţi ca gest de bunăvoinţă.
Liderii şi-au reafirmat intenţia de a continua eforturile pentru a ajunge la o soluţionare bilaterală a problemei ucrainene, inclusiv luând în considerare propunerile preşedintelui SUA menţionate mai sus. Grupuri de experţi ruşi şi americani sunt în curs de constituire în acest scop.
Vladimir Putin şi Donald Trump au abordat şi alte chestiuni de pe agenda internaţională, inclusiv situaţia din Orientul Mijlociu şi din regiunea Mării Roşii. Vor fi depuse eforturi comune pentru stabilizarea situaţiei în punctele de criză, stabilirea unei cooperări în domeniul neproliferării nucleare şi al securităţii globale. Acest lucru, la rândul său, va contribui la îmbunătăţirea atmosferei generale a relaţiilor ruso-americane. Un exemplu pozitiv este votul de solidaritate în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la rezoluţia privind conflictul ucrainean.
A fost exprimat un interes reciproc pentru normalizarea relaţiilor bilaterale în lumina responsabilităţii speciale a Rusiei şi a Statelor Unite pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii în lume. În acest context, a fost luată în considerare o gamă largă de domenii în care ţările noastre ar putea stabili o cooperare. Au fost discutate o serie de idei, care merg în direcţia dezvoltării în viitor a unei cooperări reciproc avantajoase în sectorul economiei şi energiei.
Donald Trump a susţinut ideea lui Vladimir Putin de a organiza meciuri de hochei în Statele Unite şi Rusia între jucători ruşi şi americani care joacă în NHL şi KHL.
Preşedinţii au convenit să rămână în contact cu privire la toate chestiunile abordate”.
--
ACTUALIZARE 18:35. Conversația telefonică dintre liderul american și cel rus s-a încheiat. Casa Albă a anunțat că președintele Donald Trump urmează să facă o declarație privind conținutul acesteia în curând.
Emisarul lui Putin, Kirill Dmitriev, a făcut prima declarație după apel, susținând că „lumea a devenit un loc mai sigur sub conducerea lui Vladimir Putin și Donald Trump”.
--
Știrea inițială:
Conversația telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin cu privire la războiul din Ucraina este în desfășurare, conform informațiilor Sky News. Apelul a început la ora 16, ora României.
Casa Albă a anunțat că apelul telefonic este în desfășurare de o oră și că „progresează bine”.
Anterior, Kremlinul a informat că o fereastră de două ore, între orele 16 și 18 (ora României), a fost stabilită pentru conversația celor doi lideri.
Totuși, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus că liderul rus și președintele american vor discuta „oricât consideră că este necesar”.
Trump le-a spus reporterilor, seara trecută, că „multe elemente” au fost deja agreate între guvernul american și regimulde la Kremlin, însă că „multe rămân” de discutat.
Putin încearcă să obțină cât mai mult de la un Trump tot mai dispus să facă concesii
Liderul rus pare că încearcă să obțină cât mai mult în aceste negocieri, observând că administrația de la Casa Albă pare că e dispusă să facă aproape orice pentru a obține o pace rapidă în Ucraina.
Într-un interviu de luni, emisarul lui Trump la Kremlin, Steve Witkoff, a spus că rușii au vorbit inclusiv de dorința lor de a avea controlul asupra porturilor ucrainene, într-un eventual acord de pace, cerință care ar putea aduce Rusia la granițele României sau tot mai aproape de ele.
„Ei bine, ce vreau să spun este că un armistițiu presupune cum să facem ca soldații să nu mai lupte pe o graniță de 2.000 de kilometri. Și asta nu include o parte principală a confruntării, care este Kursk. Acolo avem condiții de luptă diferite. Trebuie să discutăm lucurile astea. Avem regiuni despre care știm că rușii se concentrează pe ele. Avem un reactor nuclear care furnizează destul de multă electricitate Ucrainei. Trebuie să rezolvăm și chestiunea asta.
Avem accesul la porturi – avem un potențial acord pentru Marea Neagră... Sunt pur și simplu atât de multe elemente (...)”, declara Witkoff într-un interviu pentru postul american CBS.
În plus, Putin rămâne intransigent în privința teritoriilor ocupate din Ucraina și spune că linia roșie a regimului de la Kremlin rămâne recunoașterea teritoriilor pe care rușii le-au furat de la ucraineni.
Trump ar fi dispus să cedeze Crimeea
Administraţia Trump, se gândeşte să recunoască peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina în 2014, drept parte a statului rus, într-un posibil acord de pace viitor menit să pună capăt războiului din Ucraina, informează site-ul de ştiri Semafor, preluat, marţi, de Reuters, conform Agerpres.
Citând două persoane avizate în legătură cu această problemă, Semafor susţine că oficiali americani discută, de asemenea, despre posibilitatea ca guvernul SUA să îndemne ONU să facă acelaşi lucru.
Semafor adaugă că Donald Trump nu a luat încă în mod oficial nicio decizie în acest sens şi că posibila recunoaştere a peninsulei ucrainene Crimeea drept teritoriu rusesc s-ar afla printre o serie de alte opţiuni luate în calcul.
Peninsula Crimeea este recunoscută internaţional ca parte a Ucrainei de majoritatea ţărilor, iar guvernul de la Kiev a spus în repetate rânduri că vrea înapoi peninsula de la Marea Neagră, chiar dacă a recunoscut că readucerea ei în componenţa Ucrainei prin forţă este, deocamdată, nerealistă.
La rândul său, Kremlinul a declarat de nenumărate ori că peninsula Crimeea, unde staţionează flota rusă de la Marea Neagră şi a cărei populaţie este majoritar rusofonă, este deja oficial parte a Rusiei, chestiune care, mai pretinde regimul de la Kremlin, a fost închisă „pentru totdeauna”.