O delegaţie ucraineană s-a întâlnit, miercuri, la Washington, cu reprezentanţi importanţi ai preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, în timp ce Ucraina caută sprijin din partea viitoarei echipe în războiul său de respingere a invadatorilor ruşi.
Delegaţia ucraineană a fost condusă de Andrii Iermak, consilierul principal al preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, şi a discutat cu Mike Waltz, nominalizat de Trump pentru funcţia de consilier pe probleme de securitate naţională, şi cu cel care va fi emisarul său pentru Ucraina, fostul general Keith Kellogg.
Trump a promis că va aduce un sfârşit negociat al conflictului de aproape trei ani dintre Ucraina şi Rusia, dar până acum nu a oferit detalii.
Statele Unite au anunţat, luni, că vor trimite Ucrainei rachete, muniţie, mine antipersonal şi alte arme în valoare de 725 de milioane de dolari, în timp ce administraţia preşedintelui Joe Biden încearcă să sprijine cât mai mult Ucraina în războiul său cu invadatorii ruşi înainte de a părăsi funcţia, pe 20 ianuarie.
Această întâlnire a avut loc în timp ce consilierii lui Donald Trump fac propuneri, public şi privat, pentru a pune capăt războiului din Ucraina, soluţiile prevăzând, în general, cedarea, în viitorul apropiat, a unor mari părţi ale teritoriului ţării către Rusia.
Propunerile celor trei consilieri-cheie, inclusiv ale viitorului emisar al lui Trump pentru Rusia şi Ucraina, generalul-locotenent în retragere Keith Kellogg, au în comun unele elemente, inclusiv scoaterea din discuţie a aderării Ucrainei la NATO.
Consilierii lui Trump ar încerca să forţeze Rusia şi Ucraina să se aşeze la masa negocierilor prin măsuri de tip „sancţiuni şi recompense”. Astfel, SUA ameninţă că va opri ajutorului militar pentru ucraineni dacă aceștia nu este de acord să discute cu partea rusă, dar îşi va creşte, în schimb, asistenţa pentru Ucraina, în cazul în care dictatorul rus, Vladimir Putin, este cel care refuză să negocieze.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care se confruntă cu lipsa de oameni pe câmpul de luptă şi cu pierderi teritoriale tot mai mari, a sugerat că ar putea fi deschis negocierilor. El a declarat, săptămâna aceasta, că Ucraina trebuie să găsească soluţii diplomatice pentru a-şi recâştiga o parte din teritoriile ocupate.
Însă Trump ar putea constata că Putin nu este dispus să se angajeze în discuţii, deoarece acum i-a prins pe ucraineni pe picior greşit şi ar putea avea mai multe de câştigat dacă va continua să acapareze teritorii, spun analiştii. În cele din urmă, un acord de pace va depinde probabil de un angajament personal direct între Trump, Putin şi Zelenski.
Planurile de pace
Un fost oficial al securităţii naţionale din precedenta administraţie Trump, implicat acum în tranziţie, a declarat că există trei propuneri principale: un plan al lui Kellogg, o propunere din partea vicepreşedintelui ales JD Vance şi o alta avansată de Richard Grenell, fostul şef interimar al serviciilor de informaţii în fosta preşedinţie Trump.
Planul lui Kellogg, elaborat împreună cu fostul oficial al Consiliului Naţional de Securitate Fred Fleitz şi prezentat lui Trump la începutul acestui an, prevede îngheţarea liniilor de luptă actuale.
Trump ar furniza mai multe arme americane Ucrainei numai dacă aceasta ar fi de acord cu negocierile de pace. În acelaşi timp, ar avertiza Rusia că ajutorul SUA pentru Ucraina va creşte, dacă Kremlinul respinge negocierile.
Aderarea Ucrainei la NATO ar fi pusă în aşteptare, potrivit planului lui Kellogg. În schimb, Ucraina ar primi garanţii de securitate din partea SUA, care ar putea include creşterea livrărilor de arme după încheierea unui acord, conform propunerii respective.
Într-un interviu acordat în iunie postului britanic online Times Radio, Sebastian Gorka, unul dintre viitorii consilieri adjuncţi pe probleme de securitate naţională ai lui Trump, a declarat că preşedintele ales i-a spus că îl va forţa pe Putin să negocieze ameninţând cu livrări de arme fără precedent către Ucraina, în cazul în care Putin va refuza.
Vance, care în calitate de senator american s-a opus ajutorului pentru Ucraina, a lansat o idee separată în septembrie. El i-a spus podcasterului american Shawn Ryan că un acord ar include probabil o zonă demilitarizată la liniile de front existente, care ar fi „puternic fortificată” pentru a preveni noi incursiuni ruseşti. Planul său ar refuza Ucrainei statutul de membru NATO.
Richard Grenell, fostul ambasador al lui Trump în Germania, a susţinut crearea de „zone autonome” în estul Ucrainei în timpul unei mese rotunde organizate de Bloomberg în iulie, dar nu a dat detalii. De asemenea, el a sugerat că aderarea Ucrainei la NATO nu este în interesul Americii. Grenell a fost una dintre puţinele persoane prezente la o întâlnire din septembrie la New York între Trump şi Zelenski.
Analişti şi foşti oficiali din domeniul securităţii naţionale susţin că unele elemente ale propunerilor echipei Trump s-ar confrunta probabil cu reacţii negative din partea lui Zelenski, care a făcut din invitarea la NATO o parte a propriului său „Plan de victorie”, precum şi din partea aliaţilor europeni şi a unor congresmeni americani.
Săptămâna trecută, ministrul ucrainean de externe a trimis o scrisoare omologilor săi din NATO, îndemnându-i să lanseze o invitaţie de aderare.
Unii aliaţi europeni şi-au exprimat dorinţa de a spori ajutorul pentru Ucraina, iar Joe Biden continuă să trimită arme. Acest lucru i-ar putea lua lui Trump unele pârghii pentru a împinge Ucraina la masa negocierilor.
Planul Kellogg, care se bazează pe creşterea ajutorului pentru Ucraina în cazul în care Putin nu vine la discuţii, s-ar putea confrunta cu reacţii negative în Congres, unde unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Trump se opun ajutorului militar suplimentar pentru Ucraina.
