Deşi sunt respectate aceleaşi canoane religioase, fiecare popor are propriile tradiţii pascale.
În Sâmbăta Mare, Patriarhul ortodox al Greciei deschide sigiliul uşii de la mormântul lui Isus Hristos, aflat în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. De la Focul Sfânt se ia ?lumină?, iar flacăra, păzita de înalte feţe bisericeşti, este dusă la Atena. De aici iau ?lumină? toate bisericile din Grecia.
Ca şi în România, grecii merg la biserică în noaptea de Înviere, cu lumânri aprinse. Se spune că lumina aduce noroc dacă nu se stinge până acasă. După slujbă, preotul binecuvântează mâncarea adusă de credincioşi, care va fi servită de Paşte.
În prima zi de Paşte, ruşii merg la cimitir cu ouă roşii, vin şi cozonac. Acelaşi obicei îl au şi ucrainenii. Pentru cinstirea morţilor, ouăle se rostogolesc pe morminte, apoi se îngroapă în pământ. Tot atunci, credincioşii dau de pomană celor nevoiaşi.
Încondeierea ouălelor este una dintre tradiţiile pascale cele mai importante. În Ucraina, de Paşte, rudele şi îndrăgostiţii îşi dăruiesc ouă roşii. Obiceiul spune că cel al cărui ou nu se sparge, va trăi mai mult.
Ruşii obişnuiesc să spargă ouăle roşii folosind cuie, tradiţie ce aminteşte de răstignirea lui Iisus Hristos.
În Ungaria, pe ouă se pictează flori roşii, care simbolizează sângele vărsat de Iisus.
Sârbii obişnuiesc să încodeieze ouăle roşii cu inscripţia ?Christos a înviat!?. În Bulgaria, gospodinele lipesc frunze pe ouă, înainte de a le vopsi.
Antena 3
