Dolarul american pare că se confruntă cu un mediu internațional tot mai „ostil” în contextul războiului catastrofal al lui Trump în Orient, al tarifelor și al politicilor monetare tot mai agresive în Europa și în zona Pacificului. Zece monede pun la îndoială forța dolarului în această perioadă, iar printre ele se numără inclusiv forintul ungar, care, de la înfrângerea în alegeri a pro-rusului Orban, pare că devine tot mai puternic, scrie Euronews.
La începutul anului 2026, totul părea că este în coordonatele unui context obișnuit: o economie americană care încetinește suficient pentru ca Rezerva Federală să reducă dobânzile de două ori, o Bancă Centrală Europeană prudentă și majoritatea celorlalte bănci centrale mulțumite să urmeze direcția Statelor Unite.
Conflictul din Iran a schimbat acest scenariu aproape peste noapte.
Prețurile la energie au crescut brusc, așteptările privind inflația s-au modificat, iar băncile centrale au început să vorbească despre majorări de dobândă. Rezerva Federală, care se confruntă cu o inflație persistentă, o piață a energiei tot mai volatilă și cu incertitudini privind creșterea economică, a decis să rămână precaută.
Această divergență a deschis calea pentru ca o gamă largă de monede să câștige teren în raport cu dolarul american. Însă, fiecare „câștigător” are propria poveste.
Cele mai performante 10 monede față de dolar în 2026
Aceste 10 monede depășesc dolarul în 2026:
- Realul brazilian (BRL) — +10,57%
Factor principal: investiții de tip carry trade — diferențial de dobândă de aproape 11 puncte procentuale față de Fed - Dolarul australian (AUD) — +7,02%
Factor principal: majorare de dobândă de către banca centrală; diferențial pozitiv față de USD pentru prima dată din 2017 - Naira nigeriană (NGN) — +6,95%
Factor principal: venituri din petrol; credibilitatea reformelor valutare - Coroana norvegiană (NOK) — +6,93%
Factor principal: câștiguri din creșterea prețului petrolului; bancă centrală cu poziție fermă - Tenge-ul kazah (KZT) — +6,70%
Factor principal: venituri din materii prime; economie dependentă de energie - Forintul ungar (HUF) — +6,32%
Factor principal: schimbare de regim politic; reducerea primei de risc asociate UE
Peso-ul argentinian (ARS) — +6,25%
Factor principal: program cu Fondul Monetar Internațional; ajustare fiscală - Shekelul israelian (ILS) — +5,73%
Factor principal: fundamente macroeconomice solide; banca centrală tolerează aprecierea - Peso-ul columbian (COP) — +4,89%
Factor principal: creșterea prețului petrolului; monedă legată de materii prime - Peso-ul mexican (MXN) — +4,45%
Factor principal: investiții generate de relocarea producției; slăbiciunea generală a USD
Dominația realului brazilian
Aprecierea de aproape 11% a realului brazilian de la începutul anului este cea mai puternică dintre toate monedele importante față de dolarul american în 2026. Două forțe acționează simultan, în aceeași direcție.
Prima este carry-ul. Rata de referință Selic din Brazilia se situează la 14,75% — chiar și după reducerea cu 25 de puncte de bază din 18 martie, rămâne cu aproximativ 11 puncte procentuale peste ținta Rezervei Federale.
Acest decalaj este aproape de nivelurile maxime din ciclul global de înăsprire monetară din 2022 și creează un stimulent mecanic puternic: un investitor care se împrumută în dolari și plasează fondurile în active denominate în real brazilian câștigă acest diferențial ca venit „pur”, zilnic, atâta timp cât cursul de schimb rămâne stabil.
Atunci când realul se apreciază peste acest nivel — așa cum s-a întâmplat anul acesta — randamentele cresc rapid prin efect cumulativ.
Acesta este carry trade-ul în forma sa cea mai simplă, iar Brazilia oferă în prezent cea mai atractivă variantă dintre piețele emergente lichide.
A doua forță o reprezintă materiile prime. Brazilia este cel mai mare exportator mondial de soia, minereu de fier, carne de vită și zahăr și un producător important de petrol brut.
Când prețurile globale ale materiilor prime cresc — așa cum s-a întâmplat în contextul șocului energetic din 2026 — termenii de schimb ai Braziliei se îmbunătățesc, veniturile din exporturi cresc, iar cererea pentru real se întărește printr-un canal complet separat.
Carry-ul și câștigurile din materii prime se întăresc reciproc, motiv pentru care realul a depășit chiar și alte monede cu randament ridicat care nu beneficiază de mixul de exporturi al Braziliei.
Dolarul australian și coroana norvegiană
Banca centrală a Australiei a majorat dobânda de politică monetară la 4,1%, pe 17 martie, după o creștere și în februarie, decizie care a dus diferențialul de dobândă față de SUA în teritoriu pozitiv pentru prima dată din 2017.
După ani în care dobânzile australiene au fost sub cele americane, această schimbare semnalează o schimbare reală de politică monetară relativă, iar aprecierea de 7% a dolarului australian reflectă exact această recalibrare.
Coroana norvegiană evoluează aproape în paralel, cu o creștere de aproape 7% în acest an. Fiind un exportator important de petrol, Norvegia este una dintre puținele economii ale căror termeni de schimb se îmbunătățesc odată cu creșterea prețului petrolului.
Norges Bank a adoptat deja un ton mai ferm, iar monedele scandinave au beneficiat, în general, de narativul de înăsprire monetară din Europa.
Peso-ul columbian urmează același model: exporturile de petrol domină veniturile externe ale țării, iar moneda a evoluat în strânsă legătură cu prețurile energiei pe parcursul anului 2026.
Forintul ungar: cea mai spectaculoasă revenire a anului
Aprecierea de 6,32% a forintului ungar de la începutul anului ascunde amploarea mișcării recente. Doar în ultimele două săptămâni, moneda s-a apreciat cu aproximativ 8%, ceea ce plasează luna aprilie 2026 pe cale să devină cea mai bună lună pentru forint din iulie 2020.
Catalizatorul a fost clar. Pe 12 aprilie, Ungaria a organizat alegeri parlamentare în care Viktor Orban — aflat la putere de 16 ani consecutivi — a pierdut decisiv în fața lui Peter Magyar, care a obținut o majoritate de două treimi în parlament.
Pentru piețele valutare, nu a fost o schimbare obișnuită de guvern, ci o reevaluare completă a riscului politic al Ungariei.
Sub Viktor Orban, Ungaria s-a aflat într-o confruntare prelungită cu Uniunea Europeană în privința standardelor statului de drept, ceea ce a dus la înghețarea unor fonduri structurale de miliarde de euro.
Un guvern pro-UE, cu un mandat de reformă, schimbă complet calculul: piețele văd o cale credibilă de normalizare a relațiilor cu Uniunea Europeană și de deblocare a fondurilor înghețate, eliminând prima de risc politic care a pus presiune pe activele ungare ani la rând.
Rezerva Federală, constrânsă de politica haotică de la Casa Albă
Dincolo de aceste situații individuale, există un factor macro comun: incapacitatea Rezervei Federale de a acționa în contextul inflației generate de război.
În timp ce Rezerva Federală a semnalat că va trece peste șocul inflaționist determinat de petrol, alte bănci centrale au mers în direcția opusă — Banca de Rezervă a Australiei a majorat deja dobânzile, iar altele discută activ posibile creșteri.
Piețele de predicție de pe Polymarket indică o probabilitate de 76% pentru o majorare de dobândă a Băncii Centrale Europene în 2026, de 57% pentru Banca Angliei, de 36% pentru Banca Canadei și de doar 15% pentru Rezerva Federală — o imagine care surprinde divergența de politici mai clar decât orice prognoză.
Analiștii Antti Ilvonen și Rune Thyge Johansen, de la Danske Bank, citați de Euronews, au oferit o explicație structurală:
Inflația SUA a crescut cu 0,9% de la o lună la alta în martie — 3,3% în termeni anuali — impulsionată de un salt de 10,9% al componentei energetice. Inflația de bază, care exclude energia și alimentele, a fost de 0,2% de la o lună la alta, sub consensul de 0,3%, iar indicatorul „super core” al serviciilor a scăzut de la 0,35% la 0,18%.
Concluzia este că impactul inflaționist al războiului s-a concentrat până acum aproape exclusiv în energie, cu o transmitere limitată către inflația de bază.
Dar ce ar putea schimba situația?
În absența unei deteriorări semnificative a perspectivelor de creștere globală, situația actuală este probabil să persiste.
Pentru monedele legate de materii prime — în special coroana norvegiană, dolarul australian și peso-ul columbian — variabila cheie rămâne petrolul.
BBVA a notat că Agenția Internațională a Energiei estimează că ar fi nevoie de două săptămâni de la redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru a restabili 50% din volumele de export din Golf de dinaintea războiului și de o lună pentru a ajunge la 80%.
O normalizare mai rapidă decât se așteaptă a ofertei de energie ar reduce prima de materii prime care a susținut aceste monede.
Ştiri video recomandate
