În Finlanda, în străfundurile capitalei Helsinki se află o rețea de 300 de kilometri lungime de tuneluri unde oamenii își trăiesc viața de zi cu zi. Acolo se află nu doar liniile de metrou, ci și spații comerciale, parcări, centre sportive și piste de carting. Aceste tuneluri însă au o dublă funcție: în 72 de ore, în cazul unui atac inamic, trebuie să poată fi transformate în adăposturi pentru populație. Și astfel, piscina Itäkeskus săpată în piatră, o instalație cu două trambuline, șase saune și o sală de masaj, poate oferi adăpost pentru 3.800 de locuitori în caz de pericol, relatează Corriere della Sera.
Din anii 1950, prin lege, fiecare bloc și fiecare clădire de birouri din Finlanda trebuie să aibă un buncăr. Motivele sunt istorice și geografice: țara are o graniță de 1.340 de kilometri cu Rusia și a purtat trei războaie sângeroase între 1918 și 1944 care au costat-o 120 de mii de morți, dintr-o populație care la acea vreme era în jur de 3,5 milioane, adică peste 10% din populație. Invazia rusă a Ucrainei a scos așadar la suprafață temerile finlandezilor și a împins autoritățile în subteran, să numere acele adăposturi construite timp de o jumătate de secol: recensământul ordonat în 2022 de Ministerul de Interne a numărat 5 mii dintre ele în capitală și 50.500 împrăștiate în toată țara, suficient pentru a oferi imediat adăpost pentru 4,8 din cei 5,5 milioane de locuitori.
"În 72 de ore putem rezolva majoritatea problemelor", a declarat locotenent-colonelul Petri Toivonen, care conduce comitetul care identifică riscurile la adresa securității țării și planifică soluțiile. A selectat 57 de sarcini strategice pentru a asigura cele 7 funcții vitale ale societății: de la securitatea internă la apărare, de la activități internaționale la servicii, până la reziliența psihologică. Abordarea finlandeză este împărtășită, cu diferite nuanțe, de toți vecinii nordici cu vedere la Marea Baltică, scenă a mai multor accidente și acte de sabotaj în ultimii doi ani.
Pe lângă marele mister al Nord Stream - gazoductul care leagă Rusia și Germania, care a explodat sub apă la 26 septembrie 2022 fără ca responsabilii să fi fost identificați - au existat o multitudine de accidente sau presupuse acte de sabotaj: cabluri submarine rupte, atacuri cibernetice asupra site-urilor guvernamentale și drone care zboară prea aproape de bazele militare. Cel mai recent caz, în urmă cu o lună, se referea la cablurile de fibră optică care leagă Finlanda și Suedia: se credea că este vorba de un sabotaj rusesc, dar, în schimb, acestea a fost tăiate din greșeală.
Aceste incidente, împreună cu invazia Ucrainei, au contribuit la creșterea temerilor cetățenilor nordici, dar și a vigilenței guvernelor lor.
În Danemarca, de exemplu, Agenția de Management al Urgențelor a trimis un e-mail tuturor rezidenților adulți pentru cu instrucțiuni despre câte pături, mâncare, apă și medicamente ar trebui să aibă acasă pentru a face față unei crize. „Dacă poți rezista timp de trei zile pe cont propriu”, se spunea în mesaj, „autoritățile se pot concentra pe stabilizarea situației”.
În același timp, în Suedia, guvernul condus de Mette Frederiksen a înființat un Minister de Criză pentru a răspunde amenințărilor hibride și spionajului rusesc, a gestiona situațiile de urgență și a crește securitatea publică. „Trebuie să ne pregătim să luptăm împotriva atacurilor cibernetice”, a explicat premierul la sfârșitul lunii august. „În caz contrar riscăm ca infrastructurile noastre critice să fie neutralizate”.
În Suedia, la mijlocul lunii noiembrie, locuitorii au primit o broșură intitulată „În caz de criză de război”, adresată tuturor familiilor și distribuită în 5 milioane de exemplare. Aceasta conţine toate informațiile necesare pregătirii și depășirii unui conflict sau a unei crize bruște. Prima ediție datează din cel de-al Doilea Război Mondial, apoi a fost actualizată în timpul Războiului Rece și ultima dată în urmă cu șase ani, guvernul de la Stockholm a decis să publice o nouă versiune din cauza a ceea ce numește „o înrăutățire a securității”, care a dublat numărul de pagini. Contextul global s-a schimbat, a remarcat ministrul Apărării Civile Carl-Oskar Bohlin în ultimele luni, iar informațiile furnizate familiilor suedeze trebuie să reflecte aceste schimbări.
Autorităţile sudeze recomandă, așadar, cetățenilor să se aprovizioneze cu cartofi, varză, morcovi și ouă, dar și cu borcane cu sos bolognez și pungi de supă de afine pentru a supraviețui timp de 72 de ore. În special, însă, în noua versiune au pus un accent mai mare părții care se referă la rezistența la o posibilă invazie. „Dacă Suedia ar fi atacată de altă țară, nu ne-am preda niciodată”, se arată în document. „Toate informațiile referitoare la încetarea rezistenței vor fi false.”
În acelaşi timp, Norvegia, care împarte o graniță de aproape 200 de kilometri cu Rusia, a trimis cetățenilor o broșură cu instrucțiuni pentru supraviețuirea timp de o săptămână în cazul unor evenimente climatice extreme, război sau alte amenințări. În cadrul acestei broşuri era o listă cu alimente de lungă durată precum conservele de fasole, batoanele energizante sau pastele, dar şi medicamentele şi tabletele de iod pentru a fi folosite in cazul unui „accident” nuclear. „Am trimis 2,2 milioane de exemplare, una pentru fiecare gospodărie din țară”, a explicat pentru BBC Tore Kamfjord, șeful campaniei de auto-pregătire a protecției civile norvegiene.
Cea mai recentă versiune datează din 2018 și a fost actualizată nu doar din motive geopolitice, ci și pentru a răspunde schimbărilor climatice: inundațiile și avalanșele au crescut, a explicat Kamfjord, iar odată cu ele și pericolele au crescut. „O bună pregătire pentru situații de urgență este o investiție în siguranța ta și a familiei tale”, se spune în broșura guvernamentală. „Dacă ne urmați sfaturile, veți fi gata să faceți față situațiilor de urgență: orice, de la mici interferențe în viața de zi cu zi până la crize mult mai grave.”
Finlanda a pregătit și o nouă broșură digitală prin care oferă locuitorilor săi toate informațiile necesare, ca de exemplu cum președintele și guvernul ar reacționa în cazul unui atac armat, subliniind că țara este „bine pregătită pentru autoapărare”. Nu este alarmism, ci pragmatism, așa cum a explicat în 2022 ministrul de externe finlandez de atunci Pekka Haavisto. „Privim lucrurile din perspectiva a 100 de ani. Ne uităm cu 100 de ani înapoi și 100 spre viitor”.
