În contextul războiului tarifar declarat statelor lumii de administrația lui Donald Trump, mulți investitori vor migra către active considerate sigure, precum aurul, iar băncile centrale ar urma să consolideze această tendință prin achizițiile lor, arată o analiză din presa internațională, citată de Agerpres.
Strategia acestor bănci de a-și diversifica rezervele a început mai devreme și a fost catalizată de invazia rusă în Ucraina, din februarie 2022.
În prezent, politicile președintelui Trump încurajează fenomenul, chiar dacă dolarul SUA este considerat, încă, prima monedă de rezervă pe plan mondial.
Datele citate de presa internațională arată că băncile centrale au cumpărat în ultima perioadă peste 1.000 de tone de aur pe parcursul unui an, adică dublu față de media anuală din precedentul deceniu.
Joi, la scurt timp după ce președintele american a prezentat noile tarife la importuri, prețul spot al aurului a atins un nou maxim istoric, de 3.167,57 dolari pe uncie. Acest metal și-a sporit valoarea cu 19% de la începutul anului curent și cu 71% de la finele lui 2022.
Băncile centrale ale lumii și-au majorat rezervele de aur după ce Trump a câștigat alegerile prezidențiale
Potrivit Consiliului Mondial al Aurului (WGC), în ultimul trimestru din 2024, când Trump a câștigat alegerile prezidențiale americane, achizițiile de aur ale băncilor centrale au înregistrat un salt de 54% în ritm anual, până la 333 de tone.
De asemenea, cifrele WGC arată că în lunile ianuarie și februarie 2025, băncile centrale au adăugat 44 de tone la rezervele lor de aur, cei mai mari cumpărători fiind Polonia și China.
"Băncile centrale din statele emergente păstrează în prezent aproximativ 10% din activele lor în aur. Ar trebui să păstreze 30% din activele lor în aur", crede analistul BofA, Michael Widmer.
Asta ar însemna ca băncile centrale să își majoreze rezervele de aur cu aproximativ 11.000 de tone.
Potrivit analistului citat, incertitudinea cu privire la politica economică americană va persista timp de mulți ani.
"Din perspectiva băncilor centrale, incertitudinea înseamnă motive mai mici pentru a adăuga titluri de stat emise de Trezoreria SUA în portofoliile lor și motive mai mari pentru a reduce ponderea dolarului", a adăugat Widmer.
Până să revină Trump la Casa Albă, titlurile Trezoreriei SUA și dolarul american concurau cu aurul
Titlurile de stat emise de Trezoreria americană şi dolarul SUA au concurat anterior cu aurul pentru statutul de active de refugiu.
Însă politicile tarifare ale lui Trump, precum și modul în care liderul de la Casa Albă a abordat războiul din Ucraina și a erodat alianța veche de decenii cu Europa, au dat peste cap ordinea mondială.
"Acele bănci centrale care aveau mai puțin aur în rezervele lor vor căuta să cumpere mai mult. În acest an, cererea de aur din partea băncilor centrale ar putea să fie cea mai ridicată din ultimele decenii", a estimat o sursă care vinde metalul prețios către băncile naționale.
Fuga către aur se va accelera și mai mult, pe măsura presiunilor inflaționiste create de companiile ce-și vor transfera sarcina noilor tarife la consumatori, în tentativa de a-și salva marjele de profit.
Băncile centrale sunt a treia mare categorie de cumpărători de aur, după sectoarele bijuteriilor și investițiilor, fiind responsabile pentru aproximativ 23% din consumul mondial de metal galben.
În mod obișnuit, achizițiile de aur ale băncilor centrale sunt influențate de evoluția prețurilor. De regulă, aceste instituții cumpără atunci când prețul scade şi reduc achizițiile când prețurile cresc.
Însă condițiile din prezent sunt excepționale, iar analiștii apreciază că este puțin probabil ca băncile centrale să își amâne achizițiile de metal galben.
Multe dintre aceste tranzacții vor rămâne strict confidențiale, deoarece Donald Trump a amenințat că va impune noi tarife acelor țări care își reduc în mod activ dependența de dolarul american.
