Timp mai mulți ani, armata a aruncat muniția veche în lacurile țării, crezând că această soluție este una sigură. Ulterior, autoritățile s-au răzgândit, iar în prezent Departamentul de Apărare din Elveția oferă un premiu echivalent cu peste 50.000 de euro pentru cea mai bună soluție de a o scoate la suprafață, relatează BBC.
În lacul Lucerna există aproximativ 3.300 de tone de muniție. În apele lacului Neuchatel, pe care forțele aeriene elvețiene le-au folosit pentru exersarea bombardamentelor până în 2021, s-ar afla 4.500 de tone.
Munițiile din Neuchatel se află la 6 - 7 metri de suprafață, însă în alte locuri acestea sunt la adâncimi de 150 - 200 de metri.
Premiul acordat de autorități pentru propunerile de recuperare a acestor obiecte mortale pare modest, comparativ cu costurile pentru operațiunea de aducere la suprafață, estimate la câteva miliarde de euro.
Guvernul a comunicat că nu este planificată imediat punerea în aplicare a ipoteticelor soluții, dar că ele ar urma să servească la lansarea unor proiecte de cercetare.
Pericolul din adâncurile lacurilor elvețiene
Faptul că atât de multe muniții au fost aruncate în lacurile elvețiene este cunoscut de zeci de ani, însă oamenii din această țară au început să-și pună întrebări cu privire la siguranța lor abia recent.
Geologul elvețian Marcos Buser, în prezent pensionar, care a consiliat guvernul pe această temă, a scris o lucrare în care avertizează cu privire la pericolele acestor depozite subacvatice.
Potrivit lui Buser, munițiile prezintă două riscuri: unele pot exploda, pentru că în anumite cazuri, ele nu au fost inactivate de armată și, de asemenea, pot contamina lacurile și solul, compusul exploziv TNT (trinitrotoluen) fiind extrem de toxic.
Guvernul elvețian a admis că factori precum vizibilitatea subacvatică redusă, fierul magnetizat al elementelor de muniție și greutatea lor reprezintă provocări majore pentru o operațiune de recuperare în condiții ecologice.
O evaluare făcută în 2005 în legătură cu tehnicile potențiale de recuperare a arătat că toate soluțiile propuse prezintă riscuri grave pentru ecosistemele sensibile ale lacurilor.
Elveția are un istoric încărcat de probleme cu munițiile armatei
Nu este prima dată când armata elvețiană generează probleme cu munițiile sale.
În anul 1947, satul alpin Mitholz a fost afectat de o explozie masivă.
3.000 de tone de muniție depozitate în muntele care domină localitatea au explodat atunci, ucigând nouă oameni.
Satul a fost ras de pe fața pământului, iar sunetul deflagrației a fost auzit la 160 de kilometri distanță, în orașul Zurich.
În urmă cu trei ani, armata elvețiană a confirmat că 3.500 de tone de muniție neexplodată, rămase încă îngropate în munte, prezentau riscul de a sări în aer, motiv pentru care autoritățile au decis să le îndepărteze.
Pentru locuitorii din Mitholz, asta a însemnat să-și părăsească locuințele pentru o perioadă estimată până la zece ani.
Elveția a cunoscut, de asemenea, scandaluri declanșate de strategia sa de apărare din timpul Războiului Rece, care prevedea minarea podurilor și a tunelurilor pentru a preveni o invazie.
În unele cazuri, explozibilii atașați la poduri au fost îndepărtați, deoarece vehiculele grele de marfă moderne riscau să îi declanșeze.
În 2001, Elveția a trecut pe lângă o catastrofă
În 2001, 11 persoane au murit în tunelul Gotthard, una dintre principalele rute de transport ale Europei pe axa nord-sud, după ce o coliziune între două camioane a declanșat un incendiu.
În apropierea gurii tunelului erau depozitate cantități mari de explozibili care, din fericire, nu s-au declanșat.
După ce pompierii au lichidat focul, a fost nevoie de intervenția armatei pentru deminare.
În Elveția - care menține obligativitatea serviciului militar pentru bărbați și se bazează pe miliții populare pentru a face față unei agresiuni armate - schimbările climatice amplifică riscurile legate de munițiile abandonate.
Ghețarii care se retrag din cauza încălzirii globale lasă expuse elemente de muniție uzată, veche de zeci de ani, rămasă de la antrenamentele militare din munți, notează BBC.
