În afară de talibani şi insurgenţi islamişti prezenţi în Afganistan şi nord-vestul Pakistanului, comunicatul canadian citează şi una dintre facţiunile-cheie ale acestora, reţeaua Haqqani, de asemenea introdusă pe listă. Această organizaţie a fost fondată de către un lider militar, Jalaluddin Haqqani, cu scopul de a lupta împotriva invaziei sovietice în Afganistan.
Decizia adoptată de Toews, în virtutea Codului Penal, este argumentată prin nevoia unor "instrumente de luptă împotriva terorismului".
"Deşi poate să nu fie infracţiune (calitatea) de a fi membru al unei entităţi înscrise pe listă, Codul Penal stabileşte că oricărei persoane sau întregului grup înscris i se pot reţine şi confisca bunurile. Persoanele şi organizaţiile care vor efectua operaţiuni vizând bunuri sau finanţarea unor entităţi înscrise (pe listă) se expun unor sancţiuni severe", continuă ministrul.
"În plus, constituie infracţiune participarea sau contribuirea cu bună ştiinţă la orice activitate a unei entităţi înscrise (pe listă) ce are ca scop să amplifice capacitatea entităţii de a se livra unei activităţi teroriste sau să o faciliteze", adaugă el.
În fapt, organizaţiile canadiene au interdicţia să intre în relaţii de afaceri cu talibanii încă de la aderarea Canadei la lista de sancţiuni ONU împotriva Al-Qaida, în 1999.
În noiembrie, reţeaua Haqqani a fost introdusă pe lista Comitetului ONU pentru Sancţiuni, în urma unei decizii similare a Statelor Unite.
În virtutea acestor sancţiuni, statele memebre ONU au obligaţia să impună reţelei Haqqani blocarea averilor, un embargo asupra armelor şi o interdicţie de călătorie.
